Sari la conținut

Anca Lugu: “Natalia nu mă ajută în bucătărie, dar mă încurcă într-un mod plăcut”

Vezi gGalerie foto

Cu siguranță, cele mai multe interviuri despre prezentatoarea Observatorului de weekend încep cu “A fost odată...”, căci dincolo de ecranul televizorului Anca Lungu se dezvăluie publicului sub chipul Prințesei Polonic. Iar magia are loc întotdeauna în bucătăria de acasă, magie pe care o poate accesa oricine prin intermediul blogului său sau al canalului de YouTube. Iar de vreo 2 ani și jumătate în povestea Ancăi a intrat și o altă prințesă, Natalia, care a primit titulatura de Prințesa Linguriță. Cu ce au fost înlocuite tiarele și sceptrele bătute în nestemate? Cu ustensilele de bucătărie. Însă cele două prințese nu au renunțat la rochițe și tutu-uri...


- Ești născută și crescută în Bucovina. Cum arătau Sărbătorile de iarnă în copilăria ta? Care îți sunt cele mai dragi amintiri de atunci?

Bucovina pentru mine i-o gură de rai, unul dintre cele mai frumoase locuri de pe pământ și asta pentru că de acele meleaguri mă leagă multe amintiri. Îmi place să spun că sărbătorile acolo sunt magice și nu cred că exagerez cu nimic. Crăciunul și Revelionul nu mai au același farmec de când am plecat. Îmi amintesc și acum cu drag de nopțile geroase de Crăciun în care colindam pentru o trăistuță plină cu covrigi, mere și nuci.

- Care sunt cele mai gustoase rețete pe care le-ai învățat de la bunica ta? Rețete care se pregătesc în această perioadă...

Cea mai importantă și mai dragă rețetă pe care am moștenit-o este rețeta de cozonac cu nucă. Nimic nu-mi amintește mai bine de copilărie decât mirosul de cozonac proaspăt scos din cuptor. Bunica Elvira obișnuia să coacă și câte 20 de cozonaci odată într-un cuptor cu lemne, iar bunica Adriana făcea învârtita, un desert foarte asemănător cozonacului, cu mere și mac, dar care se cocea în tăvi rotunde.

- Mai toate preparatele specifice acestei sărbători sunt destul de grele, cu multe calorii, mai ales pentru copii. Ce i-ai pregătit Nataliei?

De obicei nu gătesc separat pentru Natalia, dar obișnuiesc să adaptez rețetele astfel încât să fie potrivite și pentru ea. De exemplu, de Crăciun am făcut sarmale vegetariene cu orez și multe legume. Bunicii de la Suceava s-au ocupat de cârnați pe care i-au făcut în casă, doar din carne de vită și oaie crescute în curte. Cu alte cuvinte preferăm să mâncăm cu toții mai sănătos și să ne adaptăm meniul în fucție de Natalia.

- Cât de mult te ajută Natalia atunci când gătești? Ce o fascinează cel mai mult pe Prințesa Linguriță?

Încă nu pot spune că mă ajută în bucătărie, dar mă încurcă într-un mod plăcut. E fascinată de făină și aluaturi, așa că de fiecare dată se așează la masa de lucru pregătită pentru o rundă de modelat.

- Care este ustensila ei preferată din bucătărie?

Îi plac telurile și i-am cumpărat deja unul pe măsură cu care bate ouăle pentru clătite sau omletă.

- Apropo de ustensile, ce nu trebuie să lipsească niciodată din bucătăria unei mămici?

Dacă ne gândim la perioada diversificării și nu numai foarte util este un cuptor sau un dispozitiv de gătit la abur. E cea mai sănătoasă metodă de preparare a alimentelor și o recomand cu multă căldură mămicilor. Le-ar prinde foarte bine și un robot de bucătărie, un blender și o presă pentru sucuri proaspete.

- Dacă ar fi să te asemeni cu un condiment, care ar fi acela? Și de ce?

Sarea. E cea care echilibrează cel mai bine gustul. Pare simplă, banală, dar în realitate ea e cea care potențează ca prin magie toate aromele.

- Să lăsăm un pic bucatele deoparte și să vorbim despre viața ta din postura de mămică. Care a fost cea mai mare provocare de până acum?

Cred că nașterea și perioada de după naștere. Natalia s-a născut prematur. A fost o urgență medicală. Am putut să o țin în brațe abia la 3 zile după ce s-a născut iar la sân am pus-o după o săptămână. Și-a petrecut primele 2 săptămâni de viața în spital, într-un incubator, iar eu puteam să o vizitez doar de 3 ori pe zi.

- Se tot vorbește de tantrumuri, iar Natalia se apropie de perioada “crizelor de personalitate”, cum li se mai spune… Ai avut deja parte de așa ceva? Dacă nu, cum crezi că vei reacționa?

Știu deja și cu ce se mănâncă. Natalia a avut primele crize în jurul vârstei de 1 an și jumătate și încă n-am scăpat de ele, deși s-au rărit. E un copil inteligent, cu foarte multă personalitate și atunci crizele au fost puțin mai greu de gestionat. Nu ne-au speriat și am învățat să le facem față. Sunt o etapă de dezvoltare și eram oarecum pregătită pentru comportamentul ăsta pentru că și eu am fost la fel.

- Cum reușești să te impui în fața ei atunci când este necesar?

Sunt fermă și corectă. Natalia știe că dacă îi promit ceva întotdeauna mă țin de cuvânt, indiferent de natura promisiunii.

- Cât de cochetă este fetița ta? Există anumite limite pe care i le vei impune mai târziu, când va fi adolescentă, în ce privește partea de beauty? (pensat, epilat, piercing etc.)?

Prea cochetă pentru 2 ani și jumătate aș spune. E fascinată de rochițe și tutu-uri. Are cel puțin jumătate de an de când refuză să se îmbrace în pantaloni și mai nou vrea să probeze rochiile, mărgelele și pantofii mei cu toc. Îmi amintesc că la fel făceam și eu când eram mică, doar că aveam în jur de 6-7 ani. Natalia e mult mai precoce. În ceea ce privește limitele, nu cred că-i voi interzice ceva, dar îi voi explica și îi voi da sfaturi.

- Orice mamă își dorește ca fiica ei să nu repete greșelile pe care ea le-a făcut în viață. Tu ce-ți dorești pentru Natalia, din acest punct de vedere?

Greșelile ne ajută să evoluăm. Învățăm din greșeli, ne modelăm și devenim mai buni. Greșelile sunt cele care ne transformă în ceea ce suntem. Voi fi alături de ea și îi voi oferi sfaturi și din înțelepciunea pe care am dobândit-o până acum, dar cu siguranță îi voi lăsa libertatea să facă propriile alegeri, așa cum și părinții mei au făcut-o.

- Am citit pe blogul tău că tu și Ștefan ați ales o grădiniță de tip Montessori pentru fetița voastră. Cum ați ales-o? Și cu ce v-a convins acest sistem de educație?

Pentru o perioadă de timp Natalia a frecventat o grădiniță Montessori, acum însă merge la o grădiniță tradițională. A fost un sistem potrivit pentru perioada de până în doi ani, însă Natalia avea nevoie de ceva mai multă stimulare. S-a adaptat mult mai bine în grădinița la care merge acum.

- Te gândești deja la un frățior sau o surioară pentru Natalia? Sunt curioasă... dacă Natalia este Prințesa Linguriță ce variantă ai în cazul unui băiețel?

Nu avem planuri să ne mărim familia. Ne bucurăm deocamdată de Prințesa Linguriță care e foarte solicitantă și plină de energie.

- Ce faci în momentul în care vrei să te răsfeţi doar tu? Poate o mămică să-şi acorde timp doar pentru ea?

Nu doar că poate, dar din punctul meu de vedere e obligatoriu să aibă grijă să existe și un timp al ei. E sănătos pentru întreaga familie. O mămică fericită poate transmite starea mai departe. Cred în teoria asta, așa că am grijă de momentele mele. Fie că fac yoga, citesc, merg la masaj sau la manichiură. Nu e timp întotdeauna de toate, dar măcar din când în când e bine să ne gândim puțin și la noi.

- Cum te vezi peste 20 de ani? Dar pe fiica ta?

Nu știu să ghicesc viitorul și viața mi-a demonstrat că planurile noastre n-au niciun fel de valoare. Așa că mi-e greu să răspund la o astfel de întrebare.

- Care ar fi cel mai frumos compliment pe care fiica ta ţi l-ar putea face peste 20 de ani?

Cel mai frumos compliment ar fi să mă considere una dintre cele mai bune prietene ale ei.

Intră în în galeria foto să vezi mai multe imagini cu Anca Lungu și fetița sa, Natalia!

Foto: Facebook

Galerie foto

Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat
    Abonează-te la newsletter

    adevarul.ro

    click.ro
    ..

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!