Sari la conținut

Așa m-a pălit un dor de fălcuțele ei!

A trecut o secundă. Sau mai puțin. Așa de repede mi se pare că au trecut mai bine de 6 ani. Ca o clipire de pleoape. Asta gândesc acum, privind plin de melancolie niște fotografii superbe.

Pe atunci ne era greu, tare greu. Eram proaspeți părinți, eram stresați că nu știm să facem nimic. Iar în ziua botezului, chiar nimeni nu ne mai putea liniști.

Căci visam ca botezul Sophiei să fie unic, să fie nemaipomenit, iar toți invitații să fie foarte mulțumiți.

Sper că au fost. Eu știu sigur că, în acea zi, am fost cel mai stresat părinte din lume. Am organizat totul și m-am străduit enorm.

Acum nu mai contează. Au trecut șase ani și aproape nimeni nu mai ține minte. Chiar și noi am uitat multe. Multe. Inclusiv expresia aceea total nedumerită a fiică-mii încă nebotezate. Habar n-avea ce îi făceam, ce căuta ea acolo, de ce erau atât de mulți oameni în jurul ei.

(...)

Via taticool.eu

Foto: taticool.eu

Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat

    Desenele animate și educația

    Plouă afară. E frig și cred că e un moment potrivit pentru acest subiect, despre care vreau să scriu de ceva vreme – despre educația copiilor și desenele animate. Un lucru e sigur, copiii...

    Abonează-te la newsletter
    Life.ro

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!

    Evenimente Bucureşti