Sari la conținut

Mamelor, lăsați tații să fie părinți

Mai știți ziua în care mi s-a umplut paharul? M-am descărcat în rândurile articolului, mi-am culcat copiii, m-am pus și eu la somn, iar a doua zi am prins o oră pentru mine până să se trezească Sara. Toate bune și frumoase. Am primit multe încurajări de la voi și pe blog și pe Facebook și tare bine mi-au picat, vă mulțumesc.

Eu și soțul meu suntem parteneri chiar și când vine vorba de copiii noștri. Facem lucrurile împreună, ne împărțim ca să răspundem cât mai bine nevoilor copiilor, stăm când cu unul, când cu celălalt, când cu amândoi, unul le face de mâncare, celălalt le face baie și tot așa. Îmi aduc aminte când l-a întrebat pe medicul care urmărea sarcina cu Sara dacă poate intra și el în cabinet, la ecografie. ”Păi, când ai conceput copilul nu erai acolo? Nu e și al tău?” i-a răspuns doctorul pe loc. Și așa e, copiii nu sunt doar ai mei, ci și ai lui așa că mi se pare corect să ne implicăm amândoi în creșterea lor.

Și-atunci când pleacă zile multe la rând și eu jonglez de una singură cu amândoi prichindeii, cu casa, cu masa, cu blogul și cu ce mai apare de făcut mă dau, temporar, peste cap.

Azi însă a fost rândul meu să particip la un super eveniment cu Laura Markham (despre care vă voi povesti cât de curând), așa că el și-a luat o zi liberă ca să stea cu Sara după ce l-a dus pe Alex la grădiniță. Au fost și la cafea, au fost și în parc, i-a dat și de mâncare și a intrat și într-o teleconferință importantă până să se termine evenimenul și să o preiau pe bebelină. I-am găsit zâmbitori pe amândoi. Totul a mers bine și nici nu mă îndoiam de asta.

Știți cât mă bucur că trăim vremuri în care tații sunt tot mai implicați în creșterea copiilor lor? Că nu mai sunt văzuți doar ca aducători de pâine în casă? Văd tot mai des tați care poartă bebeluși sau îi plimbă în cărucucior, tați care prind codițe, care își duc copiii la grădiniță, școală, la medic, la activități. Îi văd și pe la conferințe de parenting sau workshop-uri gândite pentru ei, îi mai surprind citind bloguri sau chiar scriindu-le. Și mi se pare foarte fain și îi felicit pentru asta!

Dragi mame, nu uitați că și tații sunt părinți. Încurajați-i să se implice încă de când se nasc bebelușii, acceptați-le ajutorul atunci când vi-l oferă și cereți-l atunci când simțiți nevoia. Dacă mă întrebați pe mine, în afară de alăptat nu cred că există lucruri pe care nu le-ar putea face.

(…)

Citeşte mai mult pe cristinaotel.ro

 

Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat

    Ce fel de părinți suntem?

    Mă ia capul rău de tot când văd/aud ce fel de părinți suntem. Cu toții! Păi ce pretenții să avem noi de la copiii noștri când noi suntem în halul în care suntem. Nu exagerez deloc...

    Abonează-te la newsletter
    Life.ro

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!

    Evenimente Bucureşti