Sari la conținut

Și dacă n-am țipat, înseamnă că mi-a plăcut?

Știți vecinii ăia care nu salută niciodată? Sigur îi știți. Nu am cum să fiu eu singura nefericită care are vecini care nu dau un amărât de ”bună ziua” în condițiile în care locuim unul în fața celuilalt. Practic, eu mă uit în grădina lui. El știe când am aprins lumina la baie. Eu știu programul lui de lucru, el știe că avem, la fel, doi copii de aceeași vârstă.

Iar voi sigur știți, că rasele nu se combină.

Am scris un articol întreg despre cât mă frustrează oamenii care nu salută. Pentru cine l-a pierdut, îl găsește aici.

Acuma, când stai într-un bloc cu 10 etaje, probabilitatea să îți cunoști toți vecinii e destul de mică. Nu mai spun că ar fi frumos să saluți pe oricine ai întâlni pe scara blocului. Dar, asta e deja din volumul II al Codului bunelor maniere. Propun, să păstrăm discuția mai simplă.

►Citeşte şi Ne mai vindecăm de nesimțire vreodată?

Când stăteam în oraș, la fel, aveam vecinul din față care nu saluta. Dar și eu, m-am ambiționat, am salutat în continuu până când și acum, când ne mai întâlnim din greșeală, mă recunoaște și mă salută politicos.

În prezent, povestea se repetă. Sunt încă în faza de vorbit singură pe stradă.

(…)

Citeşte mai mult pe mamipetocuri.ro

Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat
    Abonează-te la newsletter
    Life.ro

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!

    Evenimente Bucureşti