Peste tot pe unde ne uităm vedem că fraţii mici sunt mai veseli, mai relaxaţi. Cel puţin în primii ani de viaţă. Şi nici mai târziu nu şi-ar putea închipui viaţa altfel decât cu un frate sau o soră. Se crede adesea că este vorba despre dragostea părinţilor. Că aceştia sunt înclinaţi să-i prefere, chiar dacă nu îşi dau seama. Eu cred însă că este vorba de altceva. Să fii cel mai mic vine la pachet cu mai multe avantaje.
Au cu cine să vorbească despre cât de îngrozitori sunt părinţii. Pentru că vine, inevitabil şi acel moment. Şi vrei să fie cineva care este în aceeaşi situaţie şi înţelege despre ce vorbeşti.
Au deja un exemplu, ştiu despre ce este vorba înainte de a face propriu zis lucrul respectiv. Iar astfel totul este mult mai simplu.
Adesea copilul mai mic nu se mai chinuie să îşi facă mulţi prieteni. Tendinţa este de a încerca să se integreze în grupul de prieteni al fratelui mai mare.
Un frate poate explica cum funcţionează lumea. El s-a lovit deja de unele probleme şi experienţa lui este preţioasă. Aşa că primul căruia îi ceri ajutorul, cu care discuţi, este cel mai probabil un frate şi nu un părinte (care este mult prea obsedat de ideea că ar trebui să fii perfect).
Dar şi cei mai mari au câteva avantaje
Au pe cine să dea vină când ceva merge rău. Şi este o aşa uşurare să nu răspunzi singur pentru toate lucrurile care merg rău!
Există cineva care îi admiră necondiţionat. Şi cui nu-i place să aibă proprii fani?
Propunerile lor sunt acceptate cu uşurinţă. Poate că sunt multe certuri, dar sunt şi multe momente de cooperare şi au un tovarăş de joacă fericit să facă pe plac.
Însă fără îndoială cel mai mare avantaj, indiferent dacă eşti fratele mai mare sau cel mai mic, este că ai cu cine să împărtăşeşti. Dacă faci o boacă nu o mai faci singur, ai cu cine să o plănuieşti, cu cine să o guşti şi cu cine să împarţi rezultatul, fie el sau bun. Iar mai târziu ai cu cine să discuţi, mai ales când sunt probleme legate de sexul opus, probleme care nu prea se discută cu părinţii.
Şi mai este şi siguranţa că nu vei fi niciodată singur cu adevărat. Prietenii pot să vină şi să plece, însă fratele este mereu acolo, chiar dacă uneori îţi este greu să îl suporţi.
