Începe școala. Nu, nu începi tu școala, dar e ca și cum. Reîncepe negocierea cu trezitul de dimineață, alergătura după locuri de parcare, fuga între școală și activități, grija să pregătim pachețelul, preocuparea pentru teme, pentru ora de culcare și pentru un milion de alte chestii. Sunt sigură că le știi prea bine. E greu să fii părinte de școlar, eu am zis.
De ce ar trebui să ținem cont ca să nu o luăm razna în tot balamucul și să nu ne stricăm relația cu beneficiarul principal, adică numitul copil care a adus toate astea în viața noastră? Eu am câteva idei, adunate în cei trei ani de experiență școlară.
10 reguli de aur pentru un părinte de copil școlar
Ai răbdare! Multă, infinită, din nou și din nou
Asta-i regulă sfântă pentru un părinte și atât, iar pentru un părinte de copil școlar e și mai important și mai greu de realizat. Răbdare când zice că nu mai vrea și nu mai poate. Răbdare când pierde al cincilea stilou într-o săptămână și își uită iar ghiozdanul la școală. Răbdare când vine cu tricoul alb plin de cerneală. Răbdare când stă 3 ore la un enunț de problemă. Repetă după mine: RĂB-DA-RE!
