Mai avem câteva săptămâni până când începe şcoala, dar parcă deja ne cuprind temerile şi din când în când apar gânduri care nu ne dau pace.
Nu avem cum să le îndepărtăm, sunt normale. Copilul nostru va ajunge într-un mediu nou şi mai dificil, este normal să ne macine gândul la cum se va descurca. Şi este bine să se întâmple aşa pentru că asta ne va face mai empatici, ne va ajuta să înţelegem cum se simte.
Vă propun, terapeutic, să facem un lucru simplu – să punem aceste temeri într-o listă. Şi apoi, o perioadă, să nu ne mai gândim la ea. Deci, de ce anume ne este teamă?
Este posibil să avem un copil mai nervos, mai îngrijorat pentru o perioadă.
Ce nu ar trebui să îi spunem când îl vedem aşa?
- Nu este mare lucru, e doar şcoală.
- Este absurd să te stresezi atât de tare doar pentru că începi şcoala
- Şi fraţii / verişorii tăi au fost la şcoală şi s-au descurcat perfect
- Nimănui nu-i place un copil trist
Este posibil să vedem că speranţa noastră de a avea prieteni nu se adevereşte, nu se integeaza uşor
Ce nu ar trebui să îi spunem?
- Nu fii aşa te tăcut / timid dacă vrei să fii plăcut
- Vei vedea că te vei distra de minune
- Dacă insişti vei avea, până la urmă, tone de prieteni
Este posibil să nu îi placă prea tare de profesoara sa
Ce nu ar trebui să îi spunem?
- Exagerezi, cât de rău poate să fie?
- Ai încredere în mine, va fi în regulă.
- Nu înţeleg care este problema
Participă şi tu la acest exerciţiu. Ce anume te stresează cel mai tare atunci când te gândeşti la începerea şcolii?
