Sari la conținut

Nu asculta niciodata ce ii spunem

Cum reactionati in functie de varsta copilului dumneavoastra cand trebuie sa repetati totul, tot timpul, pentru orice? Dar de ce nu asculta niciodata ce ii spuneti si ce puteti face pentru a indrepta lucrurile?

Repetitia este baza pedagogiei si a educatiei, deasemenea. Transele de varsta ce vor fi evocate mai jos nu sunt decat indicative. Motivele pentru care nu asculta sunt multiple si procesul de afirmare a personalitatii care le sustine nu are sfarsit…

 Copilul are intre 18 luni si 3 ani: se construieste opunandu-se.

Este varsta la care copilul prinde incetul cu incetul constienta de existenta sa in calitate de persoana distincta, de posibilitatea unei gandiri proprii si de capacitatea sa de a decide lucruri pentru el insusi. El experimenteaza deasemenea puterea limbajului - marea achizitie a acestei varste.

Faptul ca nu asculta face parte din modalitatea lor de a deveni autonomi. Este foarte important ca el sa refuze uneori o activitate care ii place sau un gest pe care stie sa il faca, doar pentru a-si exersa noul mod de control. Nu este neaparat dirijat impotriva dumneavoastra. Veti constata repede ca  exista mijloace simple pentru a evita bratul de fier: tot ce permite distragerea atentiei sale sau de a-l tempera.

Una dintre propozitiile-cheie ale acestei varste este “Eu singur!”. Cum reactionati? Nu sanctionati tot ce reprezinta, in ciuda a tot, un progres, daca experienta este reusita bineinteles. Daca urca scarile singur, vrea sa deplaseze un obiect greu sau fragil sunt deasemenea victorii. Amintiti-va in acelasi timp de ce ati interzis o actiune sau alta: “Ai ajuns acolo de unul singur, este foarte bine, dar prefer sa facem acest lucru inca putin timp impreuna, pentru ca poate fi periculos.”

A nu asculta poate insemna deasemenea sa nu auda. Cei mici au o capacitate imensa de se lasa absorbiti intr-o activitate prezenta, fara sa aiba nicio rea vointa din partea lor. Asa ca, inainte de a crede ca va refuza asigurati-va ca ati fost auzititi - ii atingeti usor, va asezati langa ei la nivelul lor

 

Rareori la aceasta varsta copiii se razvratesc impotriva parintilor. Ei au nevoie de atentia si aprobarea lor. Faptul ca nu va asculta inseamna cu totul altceva:

- Ca nu le place ce le cereti. De exemplu, puteti sa le spuneti de o suta de ori sa imparta jucariile cu verisorii lor veniti in vizita insa nu reusiti sa obtineti decat mult scaldal. Sa stiti ca este in regula sa nu vrei sa imparti. O vor face cand sunt mai mari si inteleg avantajele. Incercati o alta tehnica: sa va jucati voi cu nepoteii, cel mai probabil si copilul vostru va deveni curios si va dori sa participe.

- Ca este vorba de un comportament nou si au nevoie de timp sa se obisnuiasca cu el. Exemplu: Le spuneti in fiecare dimineata sa isi schimbe pijamaua dar parca vorbiti la pereti. Dar stiu sa se dezbrace singuri? Stiu sa aleaga singuri haine din dulap? Stiu sa le puna singuri pe ei? Fiecare mic gest trebuie repetat impreuna de zeci de ori inainte de a avea pretentii sa le faca singuri.

- Ca vor sa va refuze, dar nu gasesc cuvintele prin care sa o faca. Nu tot timpul ai chef sa faci ceea ce iti propune altcineva. Ba chiar, de cele mai multe ori, nu. Si daca te gandesti bine incontinuu bombarbam copiii cu cerinte: pue-ti papucii, spala-te pe dinti, hai la masa, lasa caciula in cap, iesim afara etc. Este destul de obositor si pentru ei, mai ales cand nu au limbajul suficient de dezvoltat ca sa se apere.

- Ca sunt mult prea pasionati de ce fac pe moment si nu stiu cum sa gestioneze frustrarea de a intrerupe. Foarte des ii intrerupem pe copii din ce fac pentru ca noi stim mult mai bine decat ei care ar trebui sa le fie preocuparea la un moment dat. Ne este frica sa nu ramana altfel fara somnul facut, fara masa luata corect, fara spalat pe maini etc. Si toate aceste banalitati cand ei fac ceva atat de interesant! Este frustrant si pentru ei, din aceasta cauza nu te asculta. Mai lasa-i cateva minute si apoi reia cererea.

 

Faptul ca ai rabdare acum va fi rasplatit mai tarziu. Vei vedea ca de la trei ani in sus vor deveni din ce in ce mai cooperanti si vor acumula multe obisnuinte de comportament care acum iti dau bataie de cap. Iar dupa patru ani poti chiar sa iei o gura mare de aer si sa te relaxezi. Ai nevoie de forte proaspete pentru ceea ce urmeaza - confruntarea de la 6-10 ani.

 

Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat
    Abonează-te la newsletter

    adevarul.ro

    click.ro
    ..

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!