Sari la conținut

Omul de zăpadă

Omul de zăpadă

Fulgi de nea din cer coboară,
Iar copacii par pudraţi.
Toţi copiii fug afară,
Prin nămeţii adunaţi.
Şi zăpada afânată
Ei o strâng într-un morman,
Trupul omului se-arată
Alb, înalt şi dolofan.
Omul are scăfârlie
Dintr-un bulgăre mai mic
Şi-o fetiţă grijulie,
C-un fular, îl face şic!
Iar un băieţel îi pune
Nas, un morcov ascuţit,
Şi cu ochii din cărbune
Omul pare-nsufleţit.

Gura mare, zâmbitoare,
E un roşu gogoşar
Şi în mâna omul are
O crenguţă de stejar.
Sus pe cap vine turnată
Pălărie, un ceaun,
Şi copiii, nasturi, iată,
Din măsline îi mai pun.
Gata-i omul de zăpadă,
Iar ninsoarea a-ncetat.
Prichindeii strânşi grămadă
Au uitat că s-a-nserat.

Poezia face parte din volumul “Amintiri din vacanțe” în curs de apariție la Editura Adenium.
Autor: Lidia Batali. Ilustrații: Adrian Barbu.

Articole relationate
Top 10 frici ale mamelor

Top 10 frici ale mamelor

Noi, femeile, după ce devenim mame, activăm rapid și pachetul de frici, pe lângă toate lucrurile bune pe care le trăim. E normal, e vorba de instinctul de apărare a...

Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat
    Abonează-te la newsletter
    Life.ro

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!

    Evenimente Bucureşti