Sari la conținut

A povestit despre „pericolul” de a-şi îmbrăţişa prea mult copilul, emoţionând mamele din lumea întreagă

A creşte şi a educa un copil reprezintă poate una dintre cele mai importante meniri şi responsabilităţi. Fiecare părinte îţi doreşte ce este mai bine pentru puiul lui, aşa că este imposibil să nu ajungem la un moment dat în punctul în care să ne întrebăm care este graniţa dintre mai mult pentru copilul meu şi prea mult pentru copilul meu. Nu cumva vrem să le dăm totul copiilor noştri şi greşim?  Ajungem să e întrebăm uneori pe noi însene sau pe mamele din jur, căutând suport şi încurajare. Recent, pentru una dintre mămici, încurajările au venit de pe un grup de Facebook, iar povestea a devenit virală.

Una intre mămicile active pe Facebook a fost criticată pe un grup suport de mămici, reproşându-se că îi oferă copilului ei prea multă dragoste. Ce i-a răspuns o a treia mămică, venindu-i în întâmpinare? Iată întreaga poveste:

"I-am povestit unei asistente de la spital că mi-am legănat şi îmbrăţişat copilul înainte de somn încă din prima zi în care s-a născut. Ştiţi ce mi-a răspuns? Mi-a spus că a făcut acelaşi lucru cu fiul ei, când era mic, deşi toată lumea o avertiza că va avea un băiat care va dormi cu ea şi la adolescenţă. Iar femeia mi-a continuat povestea: acum câteva zile, fiul meu, adolescent acum, s-a întors de la şcoală foarte supărat. Nu avea chef de vorbă, aşa că s-a închis în camera lui, a început să plângă, să asculte muzică şi să îşi butoneze telefonul. I-am lăsat spaţiul de care avea nevoie, iar seara, înainte de culcare, chiar înainte să sting lumina, băiatul meu de 15 ani a apărut la uşa camerei mele. A venit lângă mine în pat, s-a pus cu capul în poalele mele şi a început să plângă. Mi-a povestit despre fata care i-a frânt inima, despre colegii care au râs de el, mi-a spus cât de greu îi e… I-am povestit şi eu despre primul băiat care m-a rănit, despre prietenii care nu mi-au fost prieteni, i-am spus cât de bine îl înţeleg… Am stat şi am vorbit ore în şir, până ce a adormit lângă mine, supărat, dar eliberat. Aşa că ştiţi ce? Mi-a fost teamă că voi avea un copil care şi la vârsta adolescenţei va dori să doarmă cu mine în pat, dar nu m-am gândit niciodată cât de frumos va fi să fie aşa".

► Citeşte şi Nu există prea mult 'în braţe' pentru copii

Postarea a fost distribuită de mii de ori, arătând că nu există „prea multă iubire”. Aprecierile nu au întârziat să apară, iar comentariile precum „Să fiu sinceră… dacă toţi copiii, indiferent de sex, ar simţi că sunt iubiţi, ascultaţi, îngrijiţi în fiecare zi de la naştere, cu siguranţă omenirea nu ar mai avea problemele pe care le are acum” nu au întârziat să apară.

Voi ce părere aveţi? Se poate ca iubirea pentru propriul copil să fie „prea multă”?

Sursa foto: Free pik
 

Articole relationate
Copiii vorbesc, mamele iubesc

Copiii vorbesc, mamele iubesc

Acum vreo două săptămâni, am avut o discuție mai aprinsă cu Albert, după ce mi s-a părut că depășise niște limite. Dintr-una într-alta, copilul meu de nouă...

Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat
    Abonează-te la newsletter

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!

    Evenimente Bucureşti