Sari la conținut

Adina Păun, consultant în alăptare: „E absurd să judecăm o mamă prin prisma faptului că alăptează sau nu”

În fiecare an, mai ales în Săptămâna Alăptării, au loc discuții aprinse pe tema aceasta, mamele care alăptează se războiesc, în parcuri, dar mai ales pe Facebook, cu cele care nu alăptează, oamenii care nu au alăptat niciodată – și unii care nici nu ar putea să o facă, bărbați fiind – se arată scârbiți de alăptarea în public, politicienii promit că vor face și vor drege. Și la final, mamele și viitoarele mame, prinse la mijloc în vâltoarea discuțiilor, rămân tot singure, să se descurce.

Am lăsat să treacă valul de reacții publice pe tema alăptării și, pentru toți cei care vor să citească niște opinii pertinente (și pentru mine, în primul rând, ca mamă care va naște în curând), am făcut acest interviu cu Adina Păun, moașă și consultant în alăptare.
Vă spun de pe acum că e un interviu lung, dar chiar merită să îl citiți până la capăt.

►Citeşte şi Lăsaţi mamele care nu alăptează în pace!
 
Am născut într-un spital de stat, în București, prin operație de cezariană (prezentație pelviană). Nu am alăptat decât a doua zi după operație, și atunci puțin, fiindcă bebelușul era sătul. O singură dată, o asistentă mi-a arătat cum să pun copilul la sân, în rest, a trebuit să mă descurc. Când am plecat din spital, medicul neonatolog, deși știa că am lapte și doresc să alăptez, mi-a recomandat să îi dau copilului, pe lângă laptele meu, și 60 de ml de formulă, căci „sigur nu se va sătura bebelușul.” Am ajuns acasă și am pus copilul la sân, de multe ori la rând. Nu i-am dat lapte formulă fiindcă știam că am laptele meu. Dar eu am avut, poate, norocul de a fi văzut-o pe mama alăptându-l pe fratele meu și apoi sora alăptându-i pe nepoții mei.

Cum știe o proaspătă mămică ce e de făcut când încă din spital e puțin spre deloc încurajată să alăpteze? Unde să caute ajutorul și cum? Și dacă nu își permite un consultant în alăptare?

UNICEF spunea într-un raport: „Breastfeeding is not a one woman job”. Pentru ca alăptarea să aibă șanse reale, la nivelul individului și la nivelul societății, avem nevoie de trei elemente: 1. un sistem medical care să susțină în fapt, nu numai cu vorbe, alăptarea, de la maternitate la medicul de familie și pediatru, 2. o societate în care alăptarea este privită ca ceva normal și de încurajat – de la familie la alăptatul în public, 3. și o mamă care a fost suficient informată de către sistemul de învățământ și de sănătate despre importanța alăptării și despre cum funcționează aceasta, astfel încât să fie suficient de motivată să dea alăptării o șansă reală.

(…)

Citeşte mai mult pe oanabotezatu.ro

 

Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat

    Desenele animate și educația

    Plouă afară. E frig și cred că e un moment potrivit pentru acest subiect, despre care vreau să scriu de ceva vreme – despre educația copiilor și desenele animate. Un lucru e sigur, copiii...

    Abonează-te la newsletter
    Life.ro

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!

    Evenimente Bucureşti