Primii ani: investiția inițială și ritmul alert al cheltuielilor
În primii doi ani, bugetul lunar pentru un copil poate varia între 1.200 și 2.000 lei, incluzând scutece, alimentație, produse de igienă, haine și mici cheltuieli medicale. La acestea se adaugă investițiile inițiale – cărucior, scaun auto, pătuț, accesorii – care pot depăși cu ușurință 8.000–12.000 lei.
Nu este vorba despre „lux”, ci despre echipamente de siguranță și obiecte de bază.
Creșa și grădinița: diferența dintre public și privat
În mediul urban, costurile cresc vizibil odată cu intrarea în sistemul educațional.
O grădiniță de stat presupune, în medie, 300–800 lei lunar. O grădiniță privată poate ajunge la 1.800–3.500 lei pe lună. Dacă adăugăm activități extracurriculare (sport, limbi străine, arte), bugetul lunar poate urca la 1.000–4.000 lei.
Diferențele nu țin doar de confort, ci și de acces – program prelungit, număr de copii în grupă, servicii suplimentare.
Școala și adolescența: costuri mai puțin vizibile, dar constante
Chiar și în învățământul de stat, apar cheltuieli recurente: rechizite, auxiliare, activități, afterschool. Media lunară poate varia între 1.500 și 3.000 lei, în funcție de nevoile copilului și de programul părinților.
În adolescență, apar meditațiile, costurile legate de autonomie (telefon, transport, activități sociale), iar bugetul poate ajunge la 2.000–4.000 lei lunar.
Estimarea globală
Pentru o familie din mediul urban cu un nivel de trai mediu, costurile totale până la 18 ani pot varia între 400.000 și 750.000 lei (aproximativ 80.000–150.000 euro).
Această estimare nu include:
-
vacanțe și tabere
-
situații medicale neprevăzute
-
mutarea într-o locuință mai mare
-
pierderi de venit asociate concediului maternal sau reducerii programului de lucru
Costul invizibil: timpul și cariera
Există și un cost mai puțin cuantificabil: cel al oportunității. Pauzele în carieră, reducerea veniturilor, reconfigurarea priorităților profesionale. În multe cazuri, acest impact este suportat disproporționat de mamă.
Discuția despre bani nu anulează valoarea experienței de a fi părinte, dimpotrivă, o completează. Planificarea financiară responsabilă este parte din grija față de copil.
În România persistă ideea că „dacă există iubire, restul se rezolvă”. Iubirea este esențială, dar nu plătește afterschool-ul, analizele medicale sau meditațiile. A vorbi onest despre costuri nu înseamnă a descuraja parentalitatea, ci a o ancora în realitate.
Un copil nu este un proiect financiar. Dar creșterea lui implică resurse reale. Iar asumarea acestor resurse este o formă de maturitate, nu de cinism.
Citește și Cât costă creșterea unui copil de 5–6 ani în 2025









