Pe 8 septembrie, OCDE a publicat rezultatele PISA 2025, iar cifrele pentru România au ajuns rapid în titluri: cea mai slabă performanță la citire din toată istoria testării, peste jumătate dintre elevii de 15 ani sub pragul minim la matematică. Coincide cu începutul anului școlar și cu primele ședințe cu părinții, momentul în care aceste statistici pot deveni ceva mai util decât un titlu alarmist: un set de întrebări concrete de pus profesorului diriginte sau profesorilor de la materiile principale.
Ce este PISA, pe scurt
PISA (Programme for International Student Assessment) e un studiu al OCDE care testează din trei în trei ani elevii de 15 ani din zeci de țări, la citire, matematică și științe. Nu verifică dacă un copil știe pe de rost o formulă sau o dată istorică, ci dacă poate folosi ce a învățat ca să rezolve o problemă cu care s-ar putea confrunta în viața reală, de la citirea unui contract simplu până la interpretarea unui grafic.
La ediția 2025 au participat peste 760.000 de elevi din 91 de țări, reprezentând aproximativ 33 de milioane de tineri de 15 ani la nivel mondial. România a fost reprezentată de 7.725 de elevi din 322 de școli, un eșantion care acoperă circa 76% din populația de această vârstă. Noutate pentru ediția asta: pe lângă cele trei domenii clasice, s-a testat și modul în care elevii rezolvă probleme cu instrumente digitale.
Ce arată, concret, rezultatele din România
- Citire: 413 puncte, o scădere de 16 puncte față de 2022 și cel mai mic scor din întreaga serie de testări, mai mic decât prăbușirea din 2003.
- Matematică: 419 puncte, sub cei 444 din 2015 și sub cei 428 din 2022. Peste 50% dintre elevi se încadrează sub pragul minim de competență, ceea ce OCDE numește analfabetism funcțional la matematică.
- Științe: 425 puncte, relativ stabil față de ultimele evaluări, dar tot sub media OCDE.
- Rezolvarea computațională a problemelor: 442 puncte, singurul domeniu în care România stă mai bine decât la celelalte materii.
- Comparativ cu 2015, procentul elevilor cu performanțe slabe a crescut cu 12 puncte procentuale la matematică, 9 la citire și 7 la științe.
- Diferența dintre elevii din mediul urban și cei din mediul rural ajunge la 100 de puncte, echivalentul a aproape trei ani de școală.
- România rămâne pe ultimele locuri din Uniunea Europeană, depășind doar Bulgaria și Cipru.
Un detaliu care nu apare în majoritatea titlurilor: PISA a testat doar aproximativ trei sferturi din cohorta de 15 ani. Elevii care au abandonat deja școala nu sunt incluși, ceea ce înseamnă că imaginea reală e probabil mai gravă decât cifrele publicate.
Oficialii și cercetătorii nu citesc identic aceste date. Ministerul Educației a vorbit despre o "evoluție relativ stabilă" la științe și matematică, în timp ce coordonatoarea națională PISA și experți independenți vorbesc despre un declin clar pe termen lung. Președintele Nicușor Dan a numit rezultatele "un semnal de alarmă major" și a cerut politici publice care să sprijine din timp elevii aflați în risc educațional. Chiar și așa, dincolo de interpretări, cifrele brute rămân aceleași pentru toată lumea, inclusiv pentru părinții care merg la prima ședință din acest an.
Cele cinci întrebări
1. „Ce pot face acasă, dincolo de cititul zilnic, ca să-l ajut să înțeleagă mai bine ce citește?"
Scăderea de 16 puncte la citire e cel mai îngrijorător semnal din tot raportul. Multe teme și evaluări verifică dacă elevul a citit un text, nu dacă l-a înțeles cu adevărat. Poate reproduce informația, dar nu poate explica de ce autorul a folosit un anumit argument sau ce ar însemna o schimbare de context. Întrebarea nu cere profesorului să-și justifice metoda, ci îi dă ocazia să-ți spună concret ce funcționează la clasă, pe care poți continua acasă, în loc să inventezi exerciții la întâmplare.
2. „La ce insistați mai mult în primele săptămâni: exerciții de calcul sau probleme aplicate? Aș vrea să știu la ce tip de exercițiu să-l ajut acasă."
Scăderea la matematică nu e una bruscă, ci acumulată de-a lungul a zece ani. Un elev poate ști tabla înmulțirii perfect și, în același timp, să nu poată extrage informația relevantă dintr-o problemă formulată altfel decât în manual. La prima ședință, profesorul încă nu a apucat să vadă copilul la treabă, așa că o întrebare deschisă, despre metodă, funcționează mai bine decât una care cere un verdict pe loc. Răspunsul te ajută să afli spre ce tip de sprijin să te orientezi acasă, fără să pui profesorul în postura de a diagnostica un blocaj din prima săptămână.
3. „Cum abordați folosirea instrumentelor digitale și a AI la teme, ca să știu și eu ce e ok să facă acasă și ce nu?
Pentru prima oară, PISA 2025 a măsurat și rezolvarea de probleme cu instrumente digitale, iar România a stat sub pragul minim la peste jumătate dintre elevi. În același timp, aproape patru din zece elevi din România spun că folosesc AI ca să învețe, cel puțin o dată pe săptămână. Nu are sens să pretinzi că tehnologia nu există în camera copilului, dar merită să știi cum vede profesorul linia dintre "AI ca ajutor de înțelegere" și "AI ca soluție de copiat", ca să poți da acasă aceleași reguli.
4. „Dacă la un moment dat copilul rămâne în urmă la o materie, cum aflu cât mai devreme, ca să putem interveni împreună?"
Coaliția pentru Educație a cerut, după publicarea rezultatelor, planuri personalizate de intervenție pentru elevii cu dificultăți, nu abia atunci când notele scad vizibil. Întrebarea nu presupune că problema există deja, ci deschide un canal de comunicare pentru cazul în care apare. Îți arată dacă profesorul are un mecanism concret de identificare timpurie, ore de recuperare sau discuții periodice, sau dacă totul rămâne în seama observației tale de acasă.
5. „Cum aflu dacă apar tensiuni sau conflicte între copii în clasă, și cum abordați o astfel de situație?"
Studiul PISA a inclus și întrebări despre bunăstarea elevilor, iar peste 20% dintre elevii din România au raportat că au fost victime ale unei forme de bullying. Performanța academică și siguranța emoțională sunt legate mai strâns decât par la prima vedere: un copil care se simte amenințat sau exclus la școală rareori reușește să se concentreze pe citit sau pe rezolvat probleme. Întrebarea nu pune profesorul în defensivă cu un "există bullying în clasă?", ci deschide o discuție despre cum e monitorizat climatul din clasă și cine e persoana de contact dacă apare o problemă.
Rezultatele PISA descriu un sistem, nu un copil anume. Un elev cu note bune poate avea, în ciuda lor, lacune exact în zonele pe care le măsoară PISA: gândire aplicată, nu memorare. Iar un elev cu note mai slabe poate avea, de fapt, o gândire solidă blocată de metode de predare care nu i se potrivesc. Cele cinci întrebări de mai sus nu rezolvă un sistem educațional cu probleme structurale vechi de un deceniu, dar pot transforma o ședință cu părinții dintr-un monolog despre note într-o discuție despre ce anume învață, de fapt, copilul tău.
Citește și Cum îi învățăm pe copii să deosebească fake news de realitate. 3 întrebări pe care să le adresăm
