Asociația Americană de Psihologie avertizează ferm: expunerea repetată la videoclipuri scurte afectează direct sănătatea mintală și funcționarea cognitivă, în special la copii și adolescenți.
Anul trecut, termenul „brain rot” a fost desemnat Cuvântul Anului de către Oxford Dictionary, descriind îngrijorarea tot mai prezentă legată de consumul „de cantități excesive de conținut online de slabă calitate, în special pe rețelele sociale”.
Noul studiu al Asociației Americane de Psihologie confirmă că fenomenul nu este doar un meme, ci un sindrom neurocognitiv real, cu efecte măsurabile.
Lucrarea, intitulată „Feeds, Feelings, and Focus: A Systematic Review and Meta-Analysis Examining the Cognitive and Mental Health Correlates of Short-Form Video Use”, corelează direct consumul de videoclipuri scurte (SFV) de pe platforme cu algoritmi precum TikTok, Instagram Reels și YouTube Shorts cu efectul denumit „brain rot”.
Analiza a inclus 98.299 de participanți din 71 de studii, iar concluzia a fost simplă: cu cât utilizatorii consumă mai mult conținut video scurt, cu atât performanțele lor cognitive scad — în special în zonele legate de atenție și control inhibitor, adică abilitatea de a opri impulsurile și de a rămâne concentrați.
Tinerii petrec acum, în medie, 6,5 ore online pe zi.
Studiul notează: „Potrivit acestui cadru teoretic, expunerea repetată la conținut foarte stimulativ și alert poate contribui la un proces de habituație, în care utilizatorii devin desensibilizați la sarcini cognitive lente și care necesită efort, precum cititul, rezolvarea de probleme sau învățarea profundă.”
Această habituație activează sistemul de recompensă al creierului și, conform autorilor, întărește consumul compulsiv. Consecințele pot include „izolare socială, satisfacție de viață redusă, scăderea stimei de sine și probleme de imagine corporală”. În plus, utilizarea intensă a acestor platforme este asociată cu somn slab, anxietate crescută și singurătate.
Pe scurt, expunerea excesivă la conținut digital superficial modifică modul în care funcționează creierul. Cu cât un copil consumă mai multe videoclipuri scurte, cu atât atenția se fragmentează mai ușor, afectând capacitatea de învățare și sănătatea emoțională.
Cercetătorii subliniază: „În ansamblu, aceste rezultate evidențiază importanța înțelegerii implicațiilor asupra sănătății generate de utilizarea videoclipurilor scurte, având în vedere rolul lor omniprezent în viața de zi cu zi și potențialul de a influența sănătatea, comportamentele și starea de bine.”
Și continuă: „Prin sintetizarea dovezilor existente, studiul oferă o bază critică pentru cercetările viitoare asupra domeniilor insuficient studiate (de ex., sănătatea cognitivă, sănătatea fizică) și furnizează direcții utile pentru dialogul public și pentru dezvoltarea unor strategii informate științific care să promoveze un consum mai echilibrat al videoclipurilor scurte.”
Pentru părinți, mesajul este clar: obiceiurile digitale ale copiilor modelează dezvoltarea lor cognitivă. Dacă observi dificultăți de concentrare, iritabilitate, agitație sau dependență de scrolling, semnalele nu sunt „mofturi ale generației online”, ci pot reflecta începutul unui tipar neurocognitiv problematic.
Iar recomandarea finală a autorului articolului este simplă: dacă ai senzația că tu sau copilul tău resimțiți efectele acestui tip de suprastimulare, „poate merită să întrerupeți bucla dopaminei și să deschideți o carte.”
Citește și Autismul virtual – afecţiunea modernă care îi afectează pe copiii tehnologizaţi
Cu ce și cum putem înlocui timpul în fața ecranelor:
Limitarea videoclipurilor scurte nu funcționează dacă este aplicată izolat. Copiii și adolescenții nu renunță la TikTok pentru că li se impune, ci pentru că primesc alternative care activează aceleași mecanisme psihologice — stimulare, competență, apartenență — fără deteriorarea atenției. Intervenția eficientă combină activități cu ritm divers, sprijin parental și medii structurate.
Activități care înlocuiesc stimularea rapidă
– Lectură cu nivel ajustat vârstei
Schimbarea nu se face direct la cărți lungi. Sunt necesare materiale scurte, vizuale, ritmate — romane grafice, povești în capitole scurte, materiale educaționale cu ilustrații. Ritmul trebuie să fie confirmativ: copilul are senzația de progres fără frustrare.
– Jocuri de logică și strategie
Jocurile de tip puzzle, escape-room, SmartGames sau board games cu reguli simple activează motivația internă și antrenează funcțiile executive. Se obțin câștiguri cognitive fără suprastimularea unui feed digital.
– Proiecte practice cu rezultat vizibil
Construcții (LEGO, mecanică simplă, seturi de experimente), bricolaj, gătit după rețete scurte. Toate oferă feedback concret, fără dopamina instantanee a platformelor.
Activități pentru adolescenți care reduc dependența digitală
– Sporturi individuale sau de echipă
Motivația intrinsecă crește prin rutină și performanță vizibilă. Activități precum înot, alergare, dans, arte marțiale sau echipe locale înlocuiesc excelent rolul „dopaminei rapide”.
– Instrumente muzicale sau producție audio
Cantitatea de atenție necesară pentru a învăța o piesă sau pentru a crea o melodie scade progresiv dependența de stimularea digitală instantă.
– Fotografie, videografie, editare
Pentru adolescenții atrași de conținut vizual, trecerea de la consum la creare reconfigurează relația cu tehnologia. Focusul se mută de la scroll la proces.
Strategii parentale pentru controlul TikTok fără conflict
– Reducerea treptată a duratei
Mai eficient decât interdicțiile este diminuarea expunerii prin limite predictibile: perioade scurte, intervale fixe, fără acces în timpul sarcinilor cognitive.
– Schimbarea contextului, nu doar a aplicației
Succesul nu vine din a „șterge TikTokul”, ci din a crea un mediu cu activități care cer atenție profundă.
– Regulă clară pentru dispozitive seara
Expunerea la SFV influențează somnul. Oprirea utilizării cu 60–90 minute înainte de culcare scade excitabilitatea neurală și reduce anxietatea nocturnă.
– Modelare parentală
Comportamentul adultului reglează comportamentul copilului. Evitarea scroll-ului continuu în fața copilului este parte din intervenție.
Cum se face tranziția fără opoziție
– Introducerea întâi a alternativelor, abia apoi limitarea TikTok.
– Explicarea în termeni clari, nu moralizatori, a efectelor observate: „Atenția îți obosește, iar creierul are nevoie și de sarcini lente.”
– Folosirea activităților din offline pentru a umple intervalele care, în mod obișnuit, erau dedicate scroll-ului.
Concluzie
Reducerea consumului de videoclipuri scurte nu are scop punitiv, ci preventiv. TikTok și platformele similare modifică structura atenției prin suprastimulare constantă. Înlocuirea lor nu se face prin interdicție, ci prin activități care reintroduc răbdarea, continuitatea și recompensa reală. Copiii și adolescenții au nevoie de contexte în care creierul este solicitat în ritm normal — nu doar de spații în care feedul dictează totul.
