Oups! Mic incident în familia domnului Rimă. Denisa Filcea: „Chiar nu credeam că va veni ziua în care cineva se va kk pe una dintre rochiile mele preferate”
Poza din prima zi de școală. Ce pericol se ascunde în spatele ei și la ce să fii atentă
E 8 dimineața pe 8 septembrie, în fața unei porți de școală. Zece telefoane sus, în același unghi, pentru aceeași poză: copilul cu ghiozdanul nou, cu fundița sau cravata strâmbă, cu numele școlii vizibil pe ecusonul de la piept. Peste o oră, poza e deja pe Facebook sau Instagram, cu geolocalizare activată din reflex, în timp ce telefonul salvează automat unde a fost făcută fotografia.
5 obiecte cu adevărat indispensabile pentru alăptat (BONUS: 5 obiecte opționale)
Orice căutare pe "listă alăptat" scoate la iveală zeci de obiecte "esențiale": pompă electrică dublă, sterilizator, pernă specială, biberoane anti-colici, aplicație de monitorizat sesiunile, cremă, gel, spray. Realitatea e mult mai simplă. Trupul tău și al bebelușului fac cea mai mare parte din treabă fără accesorii — ce lipsește de multe ori nu e un obiect, ci sprijinul corect la început. În România, 98% dintre femei sunt fiziologic capabile să alăpteze, dar doar aproximativ 1 din 8 reușește să alăpteze exclusiv până la 6 luni. Diferența asta nu se închide cu mai multe cumpărături.
Vârsta de școală și „pregătirea" de acum 100 de ani: prin ce era diferită școala de atunci față de cea de azi
Un părinte de azi trece printr-un adevărat protocol înainte ca fiul sau fiica lui să pună piciorul în clasa pregătitoare: evaluări de dezvoltare, eventual un certificat medical dacă vrea o amânare, discuții cu educatoarea despre cât de „pregătit" e copilul emoțional și cognitiv. Acum un secol, nimic din toate astea nu exista. Vârsta la care mergeai la școală era stabilită prin lege, iar „pregătirea" însemna, în cele mai multe familii, pur și simplu cât de mult putea copilul să ajute acasă înainte să plece la clasă.







