Sari la conținut

Am obosit de atata sarcina, sarcina, sarcina....

Am obosit de atata sarcina, sarcina, sarcina. Uneori si bebe sau boli pentru divertisment. As vrea si eu sa ies undeva, sa glumesc fara nicio grija, sa arat bine. Fac pariu ca voi fi o mama groaznica. Am mai auzit de cazuri in care s-au zgariat pe ochi ca au pastrat copilul. Poate ca nici nu sunt facuta pentru asa ceva.

Răspunsuri
Buna Mia, nu fi trista. Incearca putin sa fii optimista. In cate luni esti?
Uite ca sa fiu sincera eu am ramas insarcinata in urma unei omisiuni de calcul de fertilitate , ne-am amuzat copios pt ca eu tineam cura de slabire, voiam sa arat bine, sa facem o multime de nebunii macar inca 1 an-2. Am intrat in depresie imediat la 5 sapt de sarcina cand medicul mi-a zis ca e posibil sa fie 2 wou, pt mine era prea mult, apoi am bocit de numa numa cand am aflat dupa 4 sapt ca e doar unul, deci cu alte cuvinte habar nu aveam ce vreau. Acuma eram nervoasa si plangeam de numa,numa ca voiam o casa mai mare, ca nimeni nu ma sprijina, ca sunt in ultimul an de facultate, cum am sa procedez, nu mai suportam nimic.
Dar la un moment am zis STOP, hai sa cautam partea plina( voi fi o mama tanara, am sa dispun de rabdare, intelegere si sper eu sa fiu o mama moderna si m-am agatat de o gramada de chestiute pozitive).
Din momentul in care am zis ca vreau sa fiu o mama minunata si am sa ma dedic 100%, sotul meu saracu
continuare: Sotul meu era fericit ca mi-am revenit. Dar am inlaturat cateva persoane din viata mea vreo 2 luni ( nu prea isi doreau copilul, ba am sa il pierd ba nu e bine ce fac in special sora si soacra mea) am zis ca negativism daca am nevoie am eu cu caru' da acum e la naftalina... Am contat pe sprijinul sotului meu si 2 prietene care s-au dovedit a fi alaturi de mine dintre care una din ele imi posteaza pe FB o gramada de copilasi nebunii care ma amuza teribil si abia asteapta sa fie matusa( ea e mai apropiata de mine decat sora sau cumnata din pacate care nu ma suna sa ma intrebe daca sunt bine daca am nevoie de ceva, in fine). Si mai exista un grup inchis tot pe FB unde suntem numai mamici de feb care vb toate prostiile acolo , ne laudam cu burticile noastre, ce si cum simtim, ne ajutam cu sfaturi si voie buna, ne incurajam muuult una pe alta, m-a ajutat enorm sa fac parte din grup.
Iar cu iesitul, eu am fost o data in club acum 1 luna si ceva si m-as mai duce dar ma gandesc sa nu se uite lu
se uite lumea hash la mine :)
Acum sotul nu ma recunoaste zice ca nu stie de unde am atat energie si entuziasm in mine ca daca stia faceam mai de mult un copil.
Daca esti din Iasi eu zic sa ne intalnim ca fetele si sa vezi ce repede scapi de starea asta. Te inteleg perfect si de acea ti-am detaliat experienta mea, stiu cat de urat e.
Incearca sa gasesti sursa aia, acel ceva care te ajuta sa iti revii, scapa de griji. Informeaza-te iti recomand Sarcina si Nasterea, Mama si copilul si Si tu poti fi supernany. Asa stii la ce sa te astepti si elimin i din frica si griji.
Eu iti garantez ca ai sa fii o mama nemaipomenita si ai sa gasesti in tine toata energia necesara pentru a face fata tuturor hopurilor.
Sper din suflet sa te fi ajutat :*
Multumesc frumos Alexandrina. Nu sunt din Iasi. Da, si eu citesc mult si cu cat o fac mai mult cu atat mi se pare mai complicat :(. Ce ma deranjeaza este ca nu simt nicio bucurie extraordinara, cum am tot citit ca ar trebui sa se intample. Doar iritare si muuuulta oboseala. De grupuri, forumuri si alte asemenea nu prea imi vine - voi fi ratusca cea trista printre toate cele super fericite
Mama…cel mai frumos cuvant din lume…cata bucurie, cata speranta, cata fericire e in sufletul unei mame care-si aude pentru prima data copilul rostind cuvantul magic…dar cata lupta ca sa dai nastere unui prunc sanatos!!!…miracolul vietii incepe din clipa in care iti spui in gand “imi doresc un copil”…esti abia la inceput de drum…
Roaga-te si ai credinta! O femeie insarcinata este intotdeauna o femeie frumoasa, are in ea miracolul vietii!
Cati ani ai, Mia?
Uite la noi s-a facut un curs A-baby de 4 -5 ore unde am avut si un psiholog, si o instructoare Lamaze si un ginecolog. Fiecare a vb cu noi eram cam 10 mamici si sincer am iesit incarcata pozitiv la maxim de acolo.
Dna pshiholog ne-a explicat care e treaba cu depresiile, ce sa facem, cum sa ne canalizam energia pe ganduri pozitive, sa fim contriente ca nu exista MAMA PERFECTA, sa nu ne neglijam sotii, sa inlaturam din viata noastra pe cat posibil toate persoanele negativiste macar o perioada. Eu am fost mai mult decat multumita. Am inteles ce am de facut si unde am gresit.
E un curs gratuit care se face in toate maternitatile.
Bafta multa Mia, daca ai intrebari nu ezita. Pooop :*
Si eu am fost la cursul A-baby la maternitate! E foarte interesant! Ar trebui sa mergi!
Cum te mai simti, draga Mia?
Sunt convinsa ca atunci cand o sa-l iei in brate, vei uita de aceste frustrari care te fac sa simti ca nu ai fi o mama buna, sa fii mama si sa poti vedea copilul crescand langa tine sunt momente de nepretuit si cu siguranta le vei simtii si tu. Iti doresc o sarcina usoara!!!
Buna , asa este in timpul sarcinii, dar ar trbui sa te bucuri de momentele acestea , cand bebe iti misca in burtica, cand vorbesti cu el sunt momente unice, care mai tarziu o sa-ti doresti sa le mai ai.Intr-adevar nu prea o sa ia timp de tine, daca vrei sa pleci undeva bebe cu tine si asa se raresc distractiile.Dar iti zic eu, am un baietel de 3 anisori, acum cand imi zice 'MAMI TE BESC' si ma ia in brate , tot greul care a fost trece si ma bucur pentru bucuria care mi-a dat-o Dumnezeu!
Scuza-ma ca-ti spun asa direct dar vorbesti numai prostii. Hai sa-ti explic cum sta treaba cu unele mame. La mine de exemplu a fost destul de ciudat, nu pot sa zic ca l-am iubit pe bebe neconditionat inca din timpul sacinii, vorbesc de prima sarcina. Chiar dupa ce am nascut imi priveam belusul si ma simteam oarecum ciudat..parca era un strain.
Si eu ma gandeam ca poate nu sunt o mama buna dar pana la urma pe de alta parte se poate sa-l privim si asa ca doar nu ne-am vazut pana acum, treptat dupa ce facem cunostinta ne putem imprieteni . Uneori maternitatea ne sperie dar iti spun ca e cel mai frumos lucru din lume sa fii mama. Este un dar de la Dumnezeu si nu se compara cu nimic altceva.
Asa ca fii tare pe pozitii, neinfricata, ca n-ai de ce sa te sperii, lasa lucrurile sa vina de la sine si ai sa vezi ca totul o sa fie bine. Toate au timpul lor si toate se fac la timpul lor, acum ce poti sa faci este sa te detasezi un pic. Lasa informarea despre sarcina si bebelusi mai bine cauta o comedie sau ceva amuzant si relaxeaza-te.
Draga Mia, sunt casatorita de 4 ani, imi doream copilasi si eu si sotul meu, pana anu asta in martie nu s+a intamplat sa raman insarcinata, deja imi faceam probleme si eram trista, de Paste anu asta am aflat vestea cea mare, am fost incantata cateva zile, dupa aceea am inceput sa ma sperii sa ma gandesc ca poate nu voi sti cum sa+mi cresc copilul, cum sa+i dau o educatie, poate si poate si nu simteam fericirea ca sunt insarcinata si voi fi mama, cred ca sotul te poate ajuta cel mai mult in cazul asta (binenteles daca ii plac copii), pe mine m+a ajutat enorm, de cand a inceput bebe sa miste sa il simt mi s+au schimbat sentimentele, ma surprind razand, zambind, cantand e un sentiment extraordinar. Dumnezeu nu iti da mai mult decat poti duce, asa ca daca ai primit acest dar de la El, inseamna ca vei fi capabila sa fii o mama buna, o mama de vis pt copii tai, cere putere chiar de la Dumnezeu sa te ajute! ai sa vezi ca vei reusi!!
Mia nu ai mai dat nici un semn. Sper ca ti-ai mai revenit sincer. M-am gandit la tine si imi doresc enorm sa fii bine si sa apuci sa te bucuri de perioada asta si sa fi scapat de frici. Bebe misca? Iti doresc tot binele din lume si sunt convinsa ca o sa fii o mama minunata si ai sa te bucuri de bebe mic.
sa stii ca nu esti singura care gandeste asa. eu am fost inainte de bebe o persoana foarta activa. mai exact, eram pe drumuri de la 7 de dimineata pana sera la 7, apoi mai ieseam uneori si cu sotul seara in oras. dupa ce am ramas gravida, am fost mai mult bolnava, cu disgravidie severa, ceea ce pentru mine a fost groaznic. sa stau acasa, sa nu pot s arespir, sa nu pot manca, nici apa nu puteam bea ca o vomam. unde mai puui ca de la 7 luni jumate am stat la pat pentru ca eveam colul deschis si eram in pericol de a naste prematur. deci tot in casa am stat. puteam sta in picioare doar cat ma plimbam, sera 1 ora pe afara. imi era fffff rau si nu ieseam decat cu sotul.eeeeeeeeee, dupa ce a venit bebe acasa, alta a ft problema. la inceput, nu ne-am impacat deloc, la mine plangea, vreo saptamana am fost disperata. doar la sotul meu tacea si la mine cand era la piept. ajunsesem sa plang zilnic si sa ma incui in baie facand crize de nervi si urland ca nu sunt o mama buna, ca nu ma iubeste propriul copil. bineinteles, ca ne-a ft ffff greu cu iesirile in oras in doi. dar dupa un timp, ;lucrurile s-au asezat si acum suntem foarte fericiti. trebuie sa respiri profund de fiecare data cand simti ca te doboara emotiile, fricile si sentimentele negative, sa te gandesti ca puiutul mic nu are nicio vna si daca tu il iubesti si esti relaxata, totul va veni de la sine. asa ca relaax baby, pune-ti muzica si acu m si cand vine bebe si va fi ok...
Wow! Great to find a post with such a clear meeagss!
It's spooky how clever some ppl are. Thknsa!
You've captured this petyfcrle. Thanks for taking the time! http://uvxihb.com [url=http://iuxkuifnbi.com]iuxkuifnbi[/url] [link=http://pzmrwy.com]pzmrwy[/link]
Trimite răspunsul la întrebare
Sunt tătic necenzurat
Abonează-te la newsletter

adevarul.ro

click.ro

Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!


ego.ro

caloria.ro

zooland.ro