Un inger pazitor greu de gasit: doctorul ginecolog

FOARTE MARE ADEVAR IN CUVINTELE MIRELEI ,DACA AM AVEA MACAR JUMATATE DINTRE CADRELE MEDICALE CARE SA SEMENE CAT DE CAT CU DOMNUL DOCTOR ATUNCI AR FI MINUNAT PENTRU MULTI DINTRE NOI CARE AM AVUT NESANSA DE A INTALNI SI CEALALTA VARIANTA,ADICA NISTE ASA ZISI OAMENI PE CARE II INTERESEAZA CU TOTUL ALTCEVA DECAT CA PACIENTII SA SE SIMTA CONFORTABIL DIN TOATE PUNCTELEDE VEDERE .IN SCHIMB DACA NU AI BANI TE FAC SA TE SIMTI CA ULTIMUL OM .

Asa este.Acum ii bagi in buzunar si e ok, data viitoare nu te mai cunoaste! In schimb dr. Iancu e genul de om care atunci cand am vrut sa-i dau ceva, dupa ce am nascut si m-am dus la control, si mi-aa impins mana inapoi zicandu-mi sa stau cuminte k nu este nevoie, sa iau ceva la bebelus de banii aceia!
In fata unui astfel de doctor, JOS PALARIA!!!!

Si eu am nascut cu George Iancu! Il felicit din tot sufletul pentru profesionalism!
Sunt o mamiaca care il recomanda 100% !

Si eu am nascut cu dr. George Iancu la Filantropia in septembrie 2013 si am fost foarte multumita. A stat langa mine in travaliu (6 ore) si a facut tot posibilul sa pot naste natural. Multi alti medici mi-ar fi facut cezariana daca erau in locul lui. Am ramas pacienta dumnealui. De fiecare data cand il sun imi raspunde sau, daca este ocupat in acel moment, ma suna mai tarziu. Il recomand din toata inima!

Buna dragi mamici,
Va rog mult sa ma ajutati cu un numar de telefon al doctorului Iancu George. Sunt in 10 saptamani si as vrea un medic care sa imi monitorizeze sarcina. Am fost la Medlife dar nu am fost asa de multumita si as vrea sa nasc la Filantropia cu acest medic insa nu stiu cum sa dau de dansul. Ma gandeam sa sun la acel nr de centrala si sa intreb cand e de garda..... .
Multumesc tare mult!

buna fetelor,eu am fost la 5 medici ai mi-au spus lucruri diferite si vroiam sa va intreb daca ma puteti ajuta cu un nr al d-lui dr Iancu2

Il cunosc pe dl dr destul de bine, cu dansul am nascut si eu in cida faptului ca ma preluat de la un coleg care pleca din spiatal la 32 sapt de sarcina a fost un OM extraordinar calm rabdator raspude la telefon oricand si vine la spital daca este nevoie ceea ce nu fac multi dr. Il recomand cu caldura tuturor mamicilor desi este tanar este si un f bun profesionist!

Sal! Sunt proaspat tatic si ca sa trec direct la subiect.....OM precum Iancu George rar,doctor precum dansul......foarte rar....este un om mirific si va spun sincer daca eu vorbesc din basme asa sa ma ajute Dumnezeu! Sanatate!

Buna tuturor! De ceva vreme doresc sa fac programare la dl Doctor Iancu insa nu mai este in cadrul clinicii Sanmed. Va rog mult sa imi spuneti unde poate fi gasit pentru consultatii si daca mai activeaza in cadrul Spitalului Filantropia. Multumesc mult!

Da, il gasesti la Filantropia in fiecare zi pana in ora 13.

Scrisoare deschisa cadrelor medicale implicate in actul nasterii


image





Scrisoare deschisa cadrelor medicale implicate in actul ...
Aud povesti halucinante despre nastere si despre perioada post-partum, despre alaptare si despre ingrijirea nou-nascutului. Sunt dezamagita. Sunt intristata...
View on www.lionmentor.ro
Preview by Yahoo


SCRISOARE DESCHISA CADRELOR MEDICALE IMPLICATE IN ACTUL NASTERII

30 Septembrie 2014

Accesări: 192.284
Aud povesti halucinante despre nastere si despre perioada post-partum, despre alaptare si despre ingrijirea nou-nascutului.
Sunt dezamagita. Sunt intristata de-a dreptul. Sunt revoltata. As striga la cer, in cerere de ajutor, dar stiu ca Bunul Dumnezeu imi va spune ca nu este vina lui si ca va trebui sa gasim singuri calea pentru a iesi din acest mare impas in care singuri am intrat.

Eu va intreb, dragi medici, care a fost juramantul pe care l-ati facut cand ati decis ca veti fi acei in mainile carora cetatenii acestei tari isi pun sanatatea? Primum non nocere – asa-i?!? Ati aflat intre timp si ce inseamna aceste cuvinte? Eu ma indoiesc din ce in ce mai mult.
Nu sariti sa aruncati cu rosii stricate. Stiu ca sunt si exceptii, dar din pacate aceste exceptii sunt extrem de putine. Nu este de ajuns sa avem un domn doctor Aurel Ionel la Brasov si un domn doctor Marius Romila la Bucuresti. Nu, nu este suficient!!!
M-am saturat sa aud de mamici care sunt tratate mai rau decat niste animale in momentul cel mai sacru din viata lor: in travaliu si la nasterea pruncului mult dorit. M-am saturat sa aud ca li se spune “impinge! Ce vrei sa iti omori copilul?”; “De ce te plangi? Ti-a placut sa te cracani acum 9 luni, de ce urli acum?” M-am saturat sa aud ca o mamica pleaca speriata spre spital cand simte prima contractie. Este chiar atat de greu sa le explicati – in cadrul vizitelor lunare/bilunare la care gravida cotizeaza din greu in speranta ca-si asigura o nastere demna– ca pot sa stea linistite acasa pana cand au contractii la 5 minute cel putin 2 ore si apoi sa vina la spital? Sunteti mai preocupati de alte lucruri decat de a oferi sprijin real viitoarei mamici.
TRAVALIU SI NASTEREA
M-am saturat sa aud de mamici care odata ajunse la spital primesc automat nenorocita de oxitocina pentru a grabi dilatarea. De ce nu lasati corpul femei sa isi faca treaba in ritmul lui? Nu v-au invatat la facultate care sunt reactiile adverse ale oxitocinei? Nu v-au explicat ca daca se intervine in procesul natural al nasterii il complicati mai mult decat il ajutati? Oxitocina, in cel mai bun caz, va ajuta pe voi,grabind travaliul ca sa puteti pleca mai repede acasa. Pe mama insa, din pacate, o epuizeaza din cauza durerii. Dar cine sunt eu sa spun asta?!?

Am auzit o poveste care este demna de o reclamatie la toate institutiile statului care ar trebui sa isi faca treaba si sa ii traga la raspundere pe cei care abuzeaza. Cum este posibil sa ii faci 1,3,5 sau chiar mai multe (cine isi mai aminteste) injectii pentru dilatare unei mamici si cand vezi ca nu au efectul dorit, sa ii spui ca tu nu o bagi in cezariana pentru ca este prea riscant. Cum este posibil asa ceva? Pai voi, dragi medici, nu va ganditi la asta inainte de a lua masuri asa drastice? Juramantul pe care l-ati facut v-a intrat pe o ureche si a iesit pe cealalta inca dinainte de a-l rosti in intregime? Dar bineineteles ca eu vorbesc doar din auzite si cuvintele astea nu au nici o insemnatate pentru voi.
Dar sa trecem la lucruri mai "lejere". Clasicul cot apasat pe burta mamici ca sa o “ajutati” sa “il impinga” pe bebe mai repede afara este la fel de demn de o reclamatie.
Ca sa nu mai vorbim de epiziotomia facuta pe banda rulanta. Si nu veniti acum sa imi spuneti ca este necesara. Eu nu cred ca 80% (zic eu din ce aud – ca statistici nu cred ca sunteti obisnuiti sa faceti in spital, nicidecum sa le mai faceti si publice) dintre romance sunt defecte. De ce Dumnezeu ne-ar fi facut, pe noi romancele, prea inguste, rigide si incapabile sa expulzam fatul, pe care 9 luni l-am avut in pantec? O fi avand El un plan maret pentru noi, plan pe care noi nu-l stim, si pe care cadrele noastre medicale au decis sa-l altereze? De ce in alte tari rata epiziotomiei este foarte mica undeva la 5%, epiziotomia fiind considerata "o mutilare" a organelor genitale feminine?
De ce este nevoie sa le hidratati cu perfuzie in loc sa le lasati sa bea singure apa atunci cand le este sete? De ce nu le lasati sa se miste in voie si sa stea cum vor ele in travaliu, nu tintuite pe nenorocita si incomoda masa ginecologica? De ce expulzia trebuie facuta pe masa ginecologica? Pentru ca asa va este voua mai comod?
Actorul de comedie, Aniela Petreanu, spunea tare bine in documentarul “Indraznesc sa nasc asa cum vreau!” – “Incercati dumneavoastra sa defecati, cand sunteti constipati din stand pe spate!” Chiar va rog sa faceti macar o data acest exercitiu si sa imi spuneti cum este.
Sa vorbim putin si despre placenta, miraculoasa placenta care a hranit fatul timp de 9 luni, nestingherita, in pantecele mamei. Cred ca trebuie sa avem mult mai mult respect pentru acesta miraculoasa structura. In schimb voi, voi ce faceti? Nici macar nu aveti rabdare ca ea sa fie expulzata cu calm si naturalete. Nuuu, pai avem cu totii ceva mai important de facut decat sa stam si sa asteptam sa iasa o amarata de placenta, asa ca da-i si trage si mai fa si un chiuretaj dupa, ca sa fii sigur ca nu au ramas reziduri, si gata, am rezolvat problema, ce atata tamtam. Oricum o aruncam la gunoi, sau eventual o vindem firmelor de cosmetice care fac produse pentru infrumusetarea pielii si a parului cu minunata noastra placenta. Deh, daca nu ne este permis sa o luam acasa si sa o ingropam la radacina unui copac, atunci lasa ca aveti voi grija sa ne bucuram pe alta cale de beneficiile ei. Foarte dragut din partea voastra, multumim! Doar ca legat de placenta si cordon ombilical, eu mai am o problema. 15 minute sunt prea multe sa asteptati inainte sa taiati cordonul ombilical?! Daca pentru voi aceste 15 minute sunt multe, sa stiti ca pentru nou-nascut asta poate insemna un risc redus de deficit de fier si anemie. Da! Pentru ca astfel bebelusul ar beneficia de sangele care in cazul taierii precoce a ombilicului ar ramane in placenta. Oare chiar nu ati aflat aceste informatii pana acum? Medicina evolueaza, dar la capitolul nastere am ramas la stadiul evului mediu. Si parte din vina o aveti voi, pentru ca efectiv va este mai comod asa, infiltrand frica in oameni vorbind de moarte atunci cand femeia vine la voi sa se consulte pentru ca a ramas gravida!
Si sa ajungem la o tasta dureroasa pentru mine. De ce abia asteptati un semn de ezitare pe chipul, in vocea, in gesturile viitoarei mamici ca sa sariti cu solutia salvatoare: cezariana? Vi se pare normal sa ii vorbiti mamei inca de la primele vizite despre motivele (de multe ori false) pentru care va este mai convenabil sa recurga la cezariana? Nici macar in lumea a 3-a, mamele nu sunt intrebate “cum vreti sa nasteti?” Eu va intreb pe dumneavoastra dragi medici: “De ce recurgeti la cezariana daca a fost o sarcina normala, sanatoasa? De ce va place sa va indepartati de la firesc, de la mama natura? "
De ce exista spitale in care se fac 20 de cezariene pe zi si foarte putine nasteri vaginale, ca naturale nici nu se pune problema!? De ce avem spitale unde rata cezarienei depaseste 80% in conditiile in care OMS recomanda o rata maxima de 10-15%?
De ce la nastere nu poate participa si taticul? Cand ati renovat spitalele nu v-ati gandit ca ar fi oportun sa faceti niste sali de nastere individuale astfel incat mamica sa aiba intimitate si sa poata sa il aiba langa ea si pe taticul copilului care trebuie sa se nasca. Cand a fost creat acel copil actul in sine s-a desfasurat in intimitate. De ce credeti ca nasterea ar trebui sa fie diferita?
Este nevoie de liniste, lumini slabe, muzica in surdina si persoane cu suflet bun in jurul gravidei pentru ca nasterea sa decurga normal. In schimb intr-un spital ce primeste viitoarea mamica: faruri mai ceva ca la nocturnele de la stadion direct in ochi, lume multa care o bruiaza din dorinta de a o “ajuta”, cuvinte spuse in vant dar care vor ramane imprimate in memoria mamicii toata viata, epiziotomia facuta profilactic, cot in burta si perfuzie. Este totul exact asa cum era cand s-a creat acea noua viata, asa-i?
Dragi medici, de ce la nasterile naturale fara probleme nu asista moasa si atat? Ma refer la moasa cea adevarata, indepedenta, care are si o diploma de licenta si poate e dornica sa lucreze, dar nu are loc in spitalele voastre. Medicul – cel de garda – poate fi chemat oricand daca situatia se complica. De ce moasa – cea care din vremuri stravechi a ajutat femeia sa nasca- acum este lasata in sala de nastere doar cand dumneavoastra, doctorii cu experienta, nu aveti chef sa veniti in toiul nopti sau sunteti in concediu si nu ii puteti fi alaturi femeii care naste? Cred ca stiti mai bine ca mine, ca doar mergeti din cand in cand la intruniri de specializare pe meleaguri straine, ca in afara, moasa dicteaza legea in sala de nastere. De ce nu se poate si la noi asa ceva? Va este frica ca va fura painea? Va este frica sa nu cumva sa nu mai aveti paciente de la care sa primiti atentia financiara? Analizati situatia la rece si veti realiza ca este una dintre solutiile cele mai bune atat pentru voi ca medici, cat si pentru mamici.
Nu mai dati sperante false mamelor care va viziteaza luna de luna in cabinetele voastre private. Nu le mai faceti sa creada ca veti fi acolo in marele moment, pentru ca nu puteti sti care va fi situatia in ziua respectiva. Eu inteleg perfect ca aveti programele incarcate, ca faceti garzi extenuante, ca a lucra cu oameni nu este deloc usor, ba din contra este al naibii de greu, dar cred ca in loc sa acceptati situatia asa cum este ar trebui sa incercati sa gasiti solutii.
O solutie ar fi sa acordati mai multa incredere moaselor, mereu, nu doar cand este mai comod pentru voi.
A doua solutie ar fi sa ii permiteti taticului sa ii fie alaturi mamicii.
A treia solutie – si cea mai importanta, ar fi sa va educati pacientele. Pentru romance cuvantul medicului este sfant. Ce folos ca acel medic nu ii spune ca pierderea dopului gelatinos nu inseamna neaparat inceput de travaliu. Ce folos ca nu i se explica ce se intampla la debutul travaliului si ca nu este nevoie sa vina disperate la spital, ba din contra pot veni cu calm cand contractiile se intensifica. Ce folos ca nimeni nu se sinchiseste sa ii explice viitoarei mamici ce, cum si cand, se manifesta contractiile false, dar mai ales cum sa inteleaga daca sunt false, fara a fugi rapid la spital, cu riscul de cele mai multe ori, sa fie internata si tinuta “sub supraveghere” timp in care i se inoculeaza incet incet ideea ca ar fi oportun sa aleaga “calea inalta” a cezarienei, ca sa “nu isi boteasca copilul”.

Cea de a patra solutie care vine la pachet cu a 3-a ar fi realizarea unor cursuri prenatale in cadrul spitalului. Ar fi cu plata (deci spitalul are un oarecare castig) si astfel mamicile ar fi informate si mai putin inspaimantate de tot ceea ce inseamna nastere. Un alt mare atu ar fi faptul ca ar fi facut de cadrele medicale din spital, in cadrul spitalului, astfel mamele s-ar familiariza cu personalul si cu ambientul inca de dinaintea nasteri astfel incat in momentul cel mult asteptat nu s-ar inhiba ca au ajuns intr-un loc total nou si necunoscut lor. Cred ca stiti ca la nastere noi mamicile trebuie sa ne simtim in siguranta si linistite pentru a nu bloca travaliul si dilatarea si mai apoi expulzia copilului. Ati facut o facultate si v-ati specializat pe ginecologie deci cred ca anumite mecanisme le cunoasteti mai bine decat mine, o simpla mama care a citit cateva carti in domeniu.
Dar pana cand va fi posibila organizarea unor cursuri eu va propun sa intocmiti niste brosuri cu informatiile de baza despre nastere, despre ingrijirea nou-nascutului si mai ales despre alaptare. Dar inainte de a face aceste brosuri puneti-va la zi cu informatiile de baza si nu uitati sa fiti oameni!
ALAPTAREA
Eu, sincer, sunt scarbita de cat de multe ori am auzit mamicile spunand: “nu am sfarcuri, am sfarcuri prea scurte/prea late/prea mici; nu am lapte, nu se satura, laptele meu nu este destul de gras….” Dar ce ma doare cel mai tare este ca am auzit si fraza “e dreptul copilului sa primeasca un biberon de lapte praf, doar e gratis.” Nici nu am cuvinte sa imi exprim indignarea.
De ce este atat de greu sa ajutati o viitoare mama sa fie pregatita pentru momentul in care va trebui sa il puna la san pe pruncul pe care cu atata dragoste l-a purtat in pantec 9 luni de zile? Incepand cu medicul ginecolog care ar putea sa ii spuna ca sanii/sfarcurile se pot pregati din timp pentru acest mare moment cu un simplu masaj facut dupa fiecare dus astfel incat sfarcul sa aiba forma si bebelusul sa se poata atasa corect.
De ce dragi neonatologi/asistente/moase de spital descurajati alaptarea? De ce preferati sa va pierdeti timpul cu laptele praf la program in loc sa le explicati mamicilor ca acel colostru este esential si SUFICIENT pentru un start sanatos in viata al nou-nascutului? De ce nu sunteti in stare sa ajutati efectiv mamica sa-si puna sugarul la san corect astfel incat sa evite neplacerile cauzate de o atasare incorecta? De ce nu stiti inca, dragi cadre medicale care intrati in contact cu noua mamica, absolut nimic despre alaptarea la cerere? Da, la cerere – adica atunci cand vrea copilul nu cand este scris la carte? Ramane de vazut care carte, pentru ca noile directive vorbesc toate despre alaptarea la cerere dar se pare ca informatia actualizata nu a ajuns pana la usile spitalelor din Romania.
M-am scandalizat enorm cand am auzit de un copil de 6 zile cu diagnostic de dezhidratare, asta dupa ce din spital la externare mama a primit indicatia sa ii dea bebelusului biberon cu lapte praf la 4 ore. Vi se pare normal? Eu va intreb pe dumneavoastra: Cat de des mancati? Aratati-mi si mie pe cineva, un adult normal care sta 4 ore fara sa bage nimic in gura, nici macar o gura de apa? Va mai intreb daca stiti care sunt dimensiunile stomacelului unui nou nascut, stiti, nu cred, ca daca ati fi stiut, nu le-ati mai impune bietelor lauze sa se mulga si sa umple cana cu lapte!

Eu, sincer, pentru toate indicatiile atat de tampite pe care le dati mamicilor care nasc la voi in spitale, v-as da pe mana protectiei copilului. Cred ca nu va dati seama cat este de important cuvantul vostru in ochii unei viitoare mamici? Este chiar atat de greu sa fiti omenosi si respectosi cu femeile care aduc pe lume niste sufletele pure? Este chiar atat de greu sa va actualizati informatiile si sa aveti rabdarea si vointa sa indrumati viitoarele mamici? Sa le spuneti tot ceea ce le poate fi util in acest moment nou din viata lor, sa aiba incredere in corpul lor de femeie?
Ce folos ca spitalul a fost declarat spital prieten copilului daca mama nu are posibilitatea sa alapteze in prima ora dupa nastere. Ce folos de asemenea titlu daca toti cei care intra in contact cu viitoarea familie distribuie si propovaduiesc doar informatii eronate si invechite si le indeparteaza de la firesc?
Pentru o tara membra a Uniunii Europene, nu cred ca este suficient ca mama si bebelusul sa iasa vii din experienta nasterii, de pe portile spitalului. "Zi mersi ca tu si copilul ati scapat cu viata si mergeti acasa!" Nu este de ajuns, pentru ca nasterea este acea experienta care lasa semne adanci si pe viata in sufletul celor doi. Ar trebui sa fie momente pline de respect si atentie pentru actorii principali ai acestui miracol numit "nasterea."
CONCLUZII
Incet dar sigur ati transformat femeile din zeitele datatoare de viata in biete mamifere speriate si ingrozite de nastere, pline de dubii si fara incredere in ele insele si in capacitatea lor de a creste pruncul pe care l-au nascut. Asta pentru ca le-ati furat nasterea!

Ati furat momentul acela magic si datator de forta, momentul sacru in care o noua familie ia viata. Ati uitat sa aveti incredere in natura umana, sa va incredeti in corpul femeii si in bebelusul care trebuie sa se nasca. Ati uitat ca ei sunt o echipa si ca stiu foarte bine ce au de facut pentru ca nasterea sa nu fie ceva traumatizant. Ati uitat ca nasterea este un moment atat de minunat si unic care va lasa un semn indelebil in viata mamei. Ati uitat ca organismul mamei este perfect capabil sa ii ofere nou-nascutului tot ce are nevoie pentru a supravietui, trebuie doar sa nu ii despartiti.
Din pacate si mamele au uitat (sau nici nu le-au stiut vreodata) care le sunt drepturile si accepta, cu capul plecat, procedurile spitalicesti ca fiind normale, chiar daca ele, pe alocuri, incalca drepturile pacientului si a nou-nascutului.
Situatia actuala in care zace Romania la capitolul nastere si alaptare este una de-a dreptul haotica si dezastroasa, iar acest lucru influenteaza intreaga societate.
Stiu ca probabil aceste randuri nu vor starni nici cea mai mica reactie la unii dintre voi, dar daca aveti copii ar trebui, macar din respect pentru ei si pentru generatiile viitoare, sa va opriti o secunda si sa judecati daca directia in care mergem este una normala.
Avand in vedere ca stim ca exista si cadre medicale care isi fac meseria cu daruire si care inainte de a fi medici sunt OAMENI, ii rugam sa ii invete si pe cei carora le este adresata scrisoarea sa isi regaseasca latura umana astfel incat sa incerce sa vada dincolo de haina de doctor, sa incerce sa inteleaga necesitatile fiecarei mamici in parte, sa nu le mai trateze pe toate ca pe niste piese aflate pe o banda de montaj, fara a lua in calcul, aproape deloc, latura emotiva a acestui proces miraculos numit nastere.

Informarea corecta este cruciala!
Simona Petroaie, Lion Mentor Association
Doriti mai multe informatii? Comandati primul documentar romanesc despre nastere: "Indraznesc sa nasc asa cum vreau!"

Bună ziua, am rugămintea daca puteti sa imi spuneti la ce cabinet particular il pot gasi pe dl. Dr. Iancu George (Filantropia). Va multumesc.

Și eu va pot recomanda un doctor foarte grijuliu și atent, cu bun simț, calm, un om extraordinar. Se numește Radu Dragomir și îl găsiți la Spitalul Polizu sau la clinica Medicover.

Buna seara! aveti cumva numarul de telefon al doctoruluo George Iancu? Sau cum ar trebui sa procedez pentru o programare la dumnelalui la Filantropia!multumesc

Si eu il recomand pe dl doctor Dragomir Radu Ioan. M-am programat intamplator la dansul pentru a-mi recomanda ce investigatii si analize mai amanuntite sunt necesare pentru a putea ramane insarcinata. Inca de la prima consultatie am avut placuta surpriza sa constat ca este un medic profesionist, emaptic, apropiat de pacient, care explica calm si cu rabdare chiar si desenand pentru a fi pe intelesul meu si preocupat sa rezolve problema mea de sanatate intr-un mod cat mai rapid si cat mai putin invaziv.