Un copil e soare. Strălucim în umbra lui. Reînviem, pentru că de la el ne luăm vitamina care trezește o viață adormită și fără sevă.
Un copil e cerul. Sub el stăm. Sub el ne întoarcem la noi, la ce am trăit copii fiind, la mama și la tatăl nostru. Un copil ne arată tot ce nu a funcționat la familia noastră. De cele mai multe ori e copilul nostru.
Doar când vom avea propriul nostru copil înțelegem tot sau încercăm să descoasem ce-a fost. Și mulți ne vom întreba:
Oare mama m-a iubif?
Tata de ce nu se juca aproape niciodată?
Eram un copil rău?
Ce a fost greșit la mine?
Le-am adus nedorințe și resemnare?
Am fost un copil dorit?
