Un proiect de lege depus recent de parlamentarii USR propune modificarea Codului Civil astfel încât, în cazul unui divorț, femeile să poată păstra numele dobândit în timpul căsătoriei fără a mai avea nevoie de acordul fostului soț. Este o schimbare aparent tehnică, dar cu implicații majore pentru mamele care cresc copii și pentru stabilitatea identității acestora.
De ce e importantă această modificare
În prezent, legea impune ca, după divorț, păstrarea numelui de familie comun să se facă doar cu acordul fostului soț sau printr-o decizie a instanței, dacă există „motive temeinice”. În practică, acest lucru creează numeroase situații abuzive — de la refuzuri arbitrare, la presiuni emoționale sau financiare.
Pentru mamele care își cresc copiii, numele comun nu este doar un detaliu formal. Este parte din identitatea de familie a copilului. În multe cazuri, femeile aleg să-și păstreze numele după divorț tocmai pentru a evita confuzii la școală, în acte sau în spațiul social. O mamă și un copil cu nume diferite pot fi nevoiți să explice repetat relația lor — în fața profesorilor, medicilor, autorităților — ceea ce devine frustrant și stigmatizant.
Argumentele inițiatorilor
Deputata USR Pollyanna Hangan a declarat că inițiativa vine „pentru a proteja demnitatea și autonomia femeilor”, eliminând o prevedere care încurajează dependența juridică de fostul partener. Potrivit proiectului, fiecare persoană ar putea decide în mod individual dacă păstrează sau nu numele purtat în timpul căsătoriei, fără să mai depindă de consimțământul celuilalt.
Totodată, propunerea ar simplifica birocrația — evitând drumuri la instanță, termene lungi și cheltuieli inutile. Pentru femeile care trăiesc în diaspora, unde schimbarea numelui implică proceduri complicate în ambele state, legea ar aduce claritate și coerență administrativă.
Cum afectează această schimbare viața de zi cu zi
-
Pentru mame: elimină stresul de a fi nevoite să-și schimbe toate documentele și actele copilului.
-
Pentru copii: menține un sentiment de unitate familială, chiar și după divorț.
-
Pentru femeile abuzate: reduce riscul ca fostul partener să folosească „acordul” ca mijloc de control sau răzbunare.
Este o discuție care depășește zona juridică. Ține de dreptul la demnitate, de protecția copiilor și de recunoașterea faptului că un nume nu este doar un detaliu administrativ, ci o parte din identitatea unei familii.
În concluzie, inițiativa USR nu modifică doar o literă de lege, ci o practică veche, încărcată de dezechilibru de putere. Dacă va fi adoptată, femeile vor putea decide singure cum își definesc identitatea de după divorț — fără a depinde de consimțământul celui care a devenit „fost”.
