Sari la conținut

Poţi omorî un nou-născut, pupându-l. Povestea cutremurătoare în care s-ar putea afla orice mamă

Ai herpes? Nu pupa niciun bebeluş! Ai putea să îl omori!

Povestea lui Lynette Clare, din America, o femeie al cărei copil era să moară, în 2013, din cauza unui pupic inocent. 4 ani mai târziu, femeie se decide să spună totul lumii întregi, pentru a-i salva pe ceilalţi copii. Povestea, publicată în Huffington Post:

Habar nu aveam că herpesurile pot fi atât de periculoase pentru nou-născuţi. Nimeni nu te atenţionează cu adevărat despre pericolul la care sunt expuşi micuţii; şi nu înţeleg de ce!

Micuţa mea Chloe avea 5 zile când, într-o noapte, a făcut temperatură 42. Nu ştiu când şi cum, cert este că am ajuns la camera de gardă, unde mi s-a spus verde în faţă că nimeni nu îmi garantează că fetiţa mea va supravieţui peste noapte.

Am trecut prin coşmarul fiecărui părinte. Copilul se îmbolnăveşte peste noapte, nu ştii ce are şi nici dacă va trăi. Din fericire, medicii au descoperit: Contractase virusul HSV- 1 şi mi-am dat seama imediat cum: că fusese pupată în urmă cu câteva zile de o vecină care avea herpes.

►Citeşte şi Te rog, nu îmi mai pupa copilul, inclusiv secţiunea comentarii.

Virusul herpes simplex (HSV) este un virus care se manifestă sub două forme, ambele însoțite de umflături apoase, dureroase pe piele sau membrane mucoase (precum gură sau buze) sau pe organele genitale. Această boală este contagioasă, mai ales în timpul unei erupții, fiind incurabilă cu tehnologia actuală. Infecția buzelor este cunoscută popular ca "herpes".

Dintre cele opt tipuri cunoscute de HSV, cele mai comune sunt tipul 1 (HSV-1) și tipul 2 (HSV-2). HSV-1 este cel mai comun și este asociat mai degrabă cu infecțiile orofaciale, de obicei buzele. Acest tip de infecție se răspândește mai ușor datorită localizării sale foarte expuse. Este în general considerat (deși nu ar trebui) ca o infecție mai puțin serioasă.

La nou-născuţi, însă, se poate dovedi extrem de periculos, declanşând infecţii de o gravitate ridicată sau chiar encefalită.  Necesită tratament medical de urgență, deoarece este o inflamare a creierului care poate fi fatală la această vârstă.

Din fericire, când medicii au descoperit ce are, i-au administrat imediat un tratament cu antivirale, iar micuţa a răspuns mai mult decât bine.

Mă simt atât de norocoasă că s-a descoperit la timp. Dacă nu mă prezentam la camera de gardă, probabil fetiţa mea nu mai era acum.

Acum, micuţa are 3 anişori şi, deşi trăieşte, are câteva pobleme de vorbire şi întârzieri ale dezvoltării care ar putea fi legate de HSV-1. 

► Citeşte şi Te rog, ţine-ţi microbii desparte de bebeluşul meu

Auzind de un caz similar, petrecut la doi ani distanţă de întâmplarea care aproape i-a smuls fiica din braţe, Clare s-a hotărât să lanseze o petiţie prin care să convingă guvernul să susţină campanii de infomare a părinţii despre pericolul al care sunt expuşi copiii, atunci când sunt pupaţi de persoanele străine.

Părinţii trebuie să fie informaţi. Dacă prin eforturile mele reuşesc să salvez măcar un copil, atunci ştiu că tot ceea ce fac nu va fi în zadar. Aproape mi-am pierdut copilul şi nu voi uitat niciodată noaptea aceea. Nimeni nu trebuie să treacă prin ceea ce am trecut eu. Este coşmarul pe care nu îl voi uita niciodată. 

Sursa foto: Pexel

Articole relationate
Decalogul copilului autonom

Decalogul copilului autonom

Ce bine ar fi dacă ar există un manual pentru fiecare etapă din dezvoltarea copilului. Ce ușor ne-ar fi dacă am putea să-l consultăm de fiecare dată când trebui...

Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat

    Desenele animate și educația

    Plouă afară. E frig și cred că e un moment potrivit pentru acest subiect, despre care vreau să scriu de ceva vreme – despre educația copiilor și desenele animate. Un lucru e sigur, copiii...

    Abonează-te la newsletter
    Life.ro

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!

    Evenimente Bucureşti