Bebelușul respiră zgomotos, pare să aibă nasul înfundat, dar nu are febră, nu tușește și se comportă ca de obicei. Este o situație care îi poate îngrijora pe părinți, mai ales în primele luni de viață, când orice schimbare a respirației atrage imediat atenția.
Vestea bună este că nasul înfundat nu înseamnă întotdeauna o răceală. Căile nazale ale bebelușilor sunt foarte înguste, iar o cantitate mică de mucus poate face respirația să pară zgomotoasă. În sezonul rece, când încălzirea locuințelor este pornită, disconfortul poate deveni și mai evident.
Iată cinci explicații posibile și ce pot face părinții pentru a-l ajuta pe cel mic.
1. Aerul prea uscat din locuinț
Odată cu pornirea caloriferelor, aerul din casă poate deveni mai uscat, ceea ce favorizează uscarea secrețiilor nazale și formarea crustelor. Cum nasul bebelușului este foarte mic, chiar și o cantitate redusă de mucus uscat poate îngreuna trecerea aerului.
Părinții pot verifica umiditatea din cameră cu un higrometru și pot folosi, la nevoie, un umidificator cu vapori reci, întreținut și curățat conform instrucțiunilor. Umiditatea excesivă trebuie evitată, deoarece favorizează apariția mucegaiului.
2. Secrețiile nazale normale
Nasul produce în mod natural mucus, care ajută la captarea particulelor din aer și la protejarea mucoasei. La bebeluși, aceste secreții pot fi mai ușor de auzit în timpul respirației, fără să existe neapărat o infecție.
Dacă bebelușul mănâncă bine, respiră fără efort și are o stare generală bună, zgomotele nazale ușoare nu reprezintă, de regulă, un motiv de alarmă.
Când secrețiile îi creează disconfort, câteva picături de ser fiziologic steril pot ajuta la înmuierea și eliminarea lor. Mai multe recomandări practice se regăsesc și în articolul despre cum tratezi nasul înfundat la bebelușul mic.
3. Praful, fumul și alți iritanți din aer
Mucoasa nazală a bebelușului este sensibilă la substanțele iritante. Fumul de țigară, parfumurile puternice, odorizantele de cameră și produsele de curățenie pulverizate pot provoca iritație și congestie nazală.
De aceea, este important ca locuința să fie aerisită regulat, iar copilul să nu fie expus fumului sau produselor intens parfumate. Curățenia trebuie făcută cu produse potrivite și fără pulverizarea substanțelor iritante în apropierea lui.
4. Laptele care ajunge în partea din spate a nasului
Unii bebeluși pot avea respirația mai zgomotoasă după masă, în special dacă regurgitează frecvent. Uneori, laptele care revine din stomac poate ajunge până în zona din spatele nasului și poate produce un disconfort temporar.
Dacă observi că zgomotele apar mai ales după hrănire, discută cu medicul pediatru, în special dacă sunt însoțite de tuse, înec la masă, refuzul alimentației sau dificultăți de creștere în greutate.
După masă, bebelușul poate fi ținut în brațe, în poziție verticală, cât timp este treaz și supravegheat. Pentru somn însă, trebuie așezat întotdeauna pe spate, pe o suprafață plană și fermă, fără pernă sau saltea înclinată.
5. O particularitate anatomică sau o problemă care necesită evaluare
Mai rar, congestia nazală persistentă poate avea legătură cu o particularitate a structurii căilor nazale sau cu o altă problemă medicală.
Dacă bebelușul pare să aibă nasul înfundat aproape permanent, respiră zgomotos încă de la naștere, are dificultăți la alimentație sau simptomele nu se ameliorează, este important să fie consultat de medicul pediatru. Acesta poate recomanda, dacă este necesar, o evaluare ORL.
Cum desfundăm nasul bebelușului în siguranță?
În cele mai multe situații, îngrijirea trebuie să fie blândă. Serul fiziologic steril poate ajuta la fluidizarea secrețiilor, iar aspiratorul nazal poate fi folosit delicat, atunci când mucusul afectează respirația sau alimentația.
Aspirarea prea frecventă ori agresivă poate irita mucoasa și poate agrava congestia, așa că nu este necesar să cureți nasul de fiecare dată când auzi un zgomot.
Despre diferențele dintre metodele de curățare a nasului și recomandările medicului pediatru Mihai Craiu poți citi în articolul Apelăm sau nu la lavajul nazal atunci când copilul este răcit?. În cazul sugarilor, tehnica trebuie adaptată vârstei, evitând irigarea sub presiune fără îndrumare medicală.
Nu folosi picături nazale decongestionante, uleiuri esențiale sau alte remedii medicamentoase fără recomandarea medicului. De asemenea, nu ridica salteaua și nu folosi perne pentru a-l ajuta să respire în timpul somnului.
Când trebuie să mergi la medic?
Nasul înfundat merită evaluat dacă bebelușul mănâncă mai puțin, are dificultăți la supt, prezintă secreții persistente sau pare să respire cu efort.
Uneori, congestia nazală poate fi și primul simptom al unei infecții respiratorii. De exemplu, bronșiolita la bebeluși poate începe ca o răceală obișnuită, înainte să apară tusea persistentă sau dificultățile de respirație.
La un bebeluș mai mic de trei luni, temperatura de 38°C sau mai mare necesită evaluare medicală imediată, chiar dacă pare să fie vorba despre o simplă răceală.
Dacă respiră foarte greu, are pauze de respirație, buzele devin albăstrui sau este neobișnuit de somnolent și greu de trezit, solicită imediat ajutor medical de urgență, la 112.
În rest, dacă cel mic este activ, se hrănește normal și nu prezintă semne de dificultate respiratorie, nasul înfundat poate fi adesea gestionat prin măsuri simple de îngrijire.
Important este să urmărești starea generală a bebelușului, nu doar zgomotul pe care îl face atunci când respiră.
Surse de specialitate
-
American Academy of Pediatrics – HealthyChildren.org, recomandări privind congestia nazală și îngrijirea sugarilor.
-
NHS – informații despre nasul înfundat, răceli și semnele de alarmă la bebeluși.
-
American Academy of Pediatrics – recomandări privind somnul în siguranță al sugarilor.
