Sari la conținut

Grupa mijlocie, gradinita

Gradinita, grupa mijlocie, ce fac cu cel mic in vacanta... Suna cunoscut, nu?! Vezi prin ce peripetii a trecut taticul Daniel Osmanovici!

Am crescut. Am ajuns in grupa mijlocie! Mama ce a mai trecut timpul. Sper ca a trecut cu folos si am invatat ceva din experientele de pana acum.

Copilul meu este sociabil si asta ma face foarte norocos, pentru ca se poate integra usor intr-o colectivitate, isi face usor prieteni, se descurca. Nu stiu (dar sper) daca are legatura cu faptul ca am avut „curajul” sa o ducem la cresa inca de la 1 an si 10 luni (noi asta credem), dar mersul la gradinita nu a fost insotit de plansete, tipete, sentimente de abandon etc. De altfel in primele zile ma tot intreba de ce plang copii din jurul ei …”ei nu stiu ca acum se joaca cu alti copii? parintii nu le/au explicat ca e bine sa mergi la gradinita?” iar eu trebuia sa ii explic ca au stat prea mult cu parintii sau bunicii sau bona si acum au impresia ca sunt abandonati/certati/pedepsiti.
Atunci cand alegi gradinita de stat, un neajuns sunt vacantele (neajuns pentru parinti) pentru ca esti obligat sa iti schimbi programul, sa iti iei concediu, sa te gandesti la un meniu variat, la activitati etc, lucru care nu se intampla atunci cand al’ mic merge la o particulara. Dar exista, evident, si reversul medaliei, gradinita particulara – 0 vacante (in acceptiunea clasica).

Ei bine, in prima ei vacanta am decis sa facem o combinatie, plecand de la doleantele ei. pe masura ce se apropia vacata mare am inceput sa o intreb daca mai vrea la gradinita. In acelasi timp, parinti cu optiuni putine imi puneau o intrebare similara „unde o/il duc in lunile urmatoare, ne cuplam?”.
Am inceput sa caut o gradinita particulara in jurul blocului, am inceput sa intreb, sa ma interesez, sa vizionez si sa vizitez si am decis destul de repede ca o optiune mai mult decat potrivita este Gradinita Capsunica. Nu au la fel de mult loc de joaca precum la gradinta unde merge fiica-mea in mod normal, nu au la fel de mult verde, nu sunt salile de clasa la fel de mari sau la fel de luminoase, DAR incerca sa compenseze prin numarul de copiii mai scazut, numarul mai mare de personal specilaizat, activitati diverse, comunicare cu parintii.

DECI …primul lucru care mi-a placut a fost intelegerea legata de taxa! Am platit mai putin decat la gradinite particulare aflate pe o raza de 1km. Mai mult in luna in care copilul meu venea doar 2 saptamani, plateam taxa doar pentru 2 saptamani!. Masa (adica meniul) s-a dovedit variat si am fost intrebat/anuntat cu privire la posibili alergeni.

Fiecare saptamana a venit cu o tematica …vara, dinozauri, timpul …etc care insemna desene, ateliere (a gatit ceva fiica-mea), excursii. Cursurile de engleza erau (sunt) gratuite, in timp ce orice alt optional era contra-cost (normal), dar erau o multime.

Copila mea a invatat sa isi scrie numele intr-o luna, sa recunoasca literele si si-a rafinat stilul/grija cu care deseneaza. Singurul minus au fost colegii ei, colegii ei de la gradinita de stat carora le ducea dorul. Si dorul asta aparut dupa ce unul sau mai multi dintre copii cu care se imprietenise a plecat, dupa o saptamana, cu parintii in concediu si apoi la bunici la tara.

Oricum as pune problema faptul ca copila mea a mers la o gradinita particulara a fost de bun augur, dar lipsa „prietenilor” a fost un minus pe care nu l-am putut compensa nici cum.
Pe de alta parte va garantez ca un copil caruia ii place sa invete, va invata, va progresa, in orice sistem/forma de invatamant, trebuie doar sa descoperi (tu ca parinte) sa incerci, sa vezi ce butoane trebuie sa apesi pentru ati „porni copilul”.

Acum stiu ca in vara viitoare revenim la Capsunica, dar revenim cu prietenii (cat de multi) de la gradinta de stat.

Citeste si alte articole de pe www.tataincepator.ro!

Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat
    Abonează-te la newsletter

    Caloria.ro
    ..

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!