De multe ori, părinții observă cu îngrijorare o depunere albicioasă pe limba copilului, mai ales în primii ani de viață. Este această „limbă albă” un fenomen normal sau semnul unei afecțiuni care necesită tratament? Am discutat cu specialiștii pentru a înțelege cauzele posibile, opțiunile de tratament și semnalele de alarmă la care părinții trebuie să fie atenți.
Ce este „limba albă”?
Aspectul albicios al limbii apare atunci când pe suprafața acesteia se acumulează resturi alimentare, celule moarte, bacterii sau ciuperci. La copii, limba albă este frecvent întâlnită și, în multe cazuri, nu este motiv de îngrijorare. Însă interpretarea corectă depinde de context: vârsta copilului, obiceiurile alimentare și eventualele simptome asociate.
Cauze frecvente ale limbii albe la copii
1. Urme de lapte (la sugari)
În cazul nou-născuților, limba albă este adesea rezultatul laptelui matern sau al formulei care se depune pe limbă. Dacă depunerea dispare ușor la ștergere și copilul nu prezintă disconfort, nu este cazul să ne îngrijorăm.
2. Igiena orală precară
Pe măsură ce copilul crește, o igienă orală inadecvată poate duce la acumularea de bacterii și resturi pe limbă. Curățarea limbii cu periuța sau cu o compresă umedă este importantă încă de la apariția primilor dinți.
3. Candidoza orală (muguetul)
Dacă depunerile sunt persistente, groase, nu se îndepărtează ușor și se însoțesc de iritație, roșeață sau disconfort la supt/mâncat, este posibil să fie vorba despre o infecție fungică (candidoză), cauzată de ciuperca Candida albicans. Este frecventă la sugari, mai ales după administrarea de antibiotice sau în cazul unui sistem imunitar imatur.
4. Enteroviroze și alte infecții virale
Uneori, limba albă apare în contextul unor infecții digestive virale (enteroviroze). Acestea se manifestă prin febră, vărsături, diaree și deshidratare. În aceste cazuri, aspectul albicios al limbii este determinat de uscăciunea gurii și de dezechilibrul florei orale, adesea însoțit de respirație urât mirositoare. După rehidratare și recuperare, limba își revine treptat la aspectul normal.
5. Alte cauze posibile
- deshidratarea
- consumul excesiv de dulciuri
- afecțiuni digestive
- utilizarea unor medicamente ce reduc secreția salivară
Când este cazul să mergem la medic
Solicită un consult pediatric sau stomatologic dacă:
- limba rămâne albă mai mult de 5–7 zile;
- copilul refuză alimentația sau se plânge de durere;
- apar răni, fisuri sau respirație urât mirositoare persistentă;
- sunt prezente febră sau alte semne de infecție generalizată.
Medicul poate confirma dacă este vorba despre candidoză și va recomanda un tratament antifungic local (de obicei sub formă de gel, picături sau soluție bucală).
Tratament și îngrijire la domiciliu
- Pentru candidoză: se folosesc produse antifungice precum nistatină sau miconazol, aplicate local, doar la recomandarea medicului.
- Curățare zilnică: se poate folosi o compresă sterilă umezită sau o periuță de dinți moale, potrivită vârstei copilului.
- Alăptare: dacă mama alăptează și copilul are candidoză, este posibil ca tratamentul să fie aplicat și pe mameloane pentru a preveni reinfectarea.
- Hidratare: în toate formele ușoare sau asociate cu infecții virale, hidratarea este esențială pentru refacerea mucoaselor.
- Alimentație echilibrată: introducerea alimentelor bogate în probiotice (ex. iaurt, chefir) poate susține sănătatea cavității bucale.
-16584-t.jpg)
