În seara asta, Marc a revenit acasă după câteva zile de stat la bunici (am fost plecați cu toții de crăciun în vacanță și ne-am întors de revelion), apoi el a vrut să își petreacă vacanța de iarnă la bunici. E foarte apropiat de ei, îi iubește tare mult și nu poate decât să mă bucure relația asta frumoasă pe care au construit-o.
Și ciudat este că mereu când vine înapoi acasă, este tare trist. Își mai dorește să petreacă și mai mult alături de bunici.
Cum în seara aceasta era trist, m-am gândit la câteva lucruri pe care să i le spun, lucruri pe care mi-aș dori să mi le spună și mie cineva atunci când sunt tristă, chiar dacă nu mai sunt copil.
Pentru că în fond, cred că atunci când suntem triști, revine în noi copilul cel mic, cu multe nevoi. De blândețe, de acceptare și vulnerabilitate, de confesiune. (...) Citește mai mult pe www.miculmarc.ro
