Mamă, de coșmar a fost faza asta, trebuie să v-o povestesc. Eram cu părinții mei și ambii copii la Băile Herculane, într-o scurtă vacanță. Aris avea 3 ani și două luni la vremea respectivă.
Sâmbătă, pe la 12, țin minte că am pornit toți cinci într-o călătorie de două ore, cu vaporașul, pe Dunăre. Full vaporașul, nu aveai unde să arunci un ac. Toți pasagerii stăteau pe punte, fiecare își avea locul bine stabilit, pe niște băncuțe din lemn.
► Citește și Care este singura greșeală pe care o fac părinții atunci când copilul are un tantrum
Era o zi frumoasă de sfârșit de mai, iar noi, care ne strângem din An în Paști în formula asta, eram pur și simplu bucuroși să fim împreună. Ne clăteam ochii cu peisajul wow, aveam impresia că suntem prin cine știe ce țări străine. Aris era tot un zâmbet, Albert la fel, iar părinții mei maxim încântați de ce băieți cuminți am. Nimic, dar absolut nimic nu prevestea ce avea să urmeze.
La un moment dat, Aris s-a ridicat de pe băncuță și m-a tras de mână. L-am urmat pe scările înguste și am coborât la primul nivel al vaporasului. Acolo era un bar minuscul, de unde se puteau aprovizona pasagerii cu băuturi și înghețată, și mai erau două toalete de 1 metru pătrat fiecare. Trebuia să fii tras prin inel că să le poți folosi cu ușa închisă.
S-a uitat Aris ce s-a uitat în zare, apoi s-a hotărât să se cațere pe balustrada vasului. L-am lăsat pe prima bară, dar când l-am văzut că avansează, am dat să îl opresc. El nimic:
