Sari la conținut

Comportamentul ”urât” al copilului e un strigăt de ajutor. Să-l ascultăm!

Îl văd cum se apropie de Sara cu intenția clară de a o supăra într-un fel sau altul. Nici nu clipesc bine că a și dărâmat construcția la care pitica lucrase câteva minute bune. Îl rog să vină să vorbim și se face că nu mă aude. Sare pe canapeaua nouă deși l-am rugat în repetate rânduri să nu facă asta. Aleargă prin casă strigând cât îl țin plămânii. Și câte exemple mai am…

De când a început școala vedem schimbări în comportamentul lui Alex. Primele ore după ce vine acasă trebuie să fiu zen, pregătită să descifrez semnalele pe care mi le trimite și să îl ajut să gestioneze toate emoțiile adunate peste zi.

(...)

Citeşte mai mult pe cristinaotel.ro

Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat
    Abonează-te la newsletter

    adevarul.ro

    click.ro

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!