Sari la conținut

Cum să alegi grădiniţă pentru cei mici – câteva sugestii

Sofia merge la grădiniţă (mă rog, să îi spunem creşă, dar cum la noi creşă e în grădiniţă, tot aia e) de la 1 an 4 luni. Nu pot spune că a fost uşor să alegem locaţia cea mai bună unde să o lăsăm o zi întreagă, dar până la urmă am reuşit. Acum suntem ok cu grădiniţă Sofiei, ştim că este pe mâini bune, iar ea este încântată să meargă acolo.

Pe scurt, iată o listă de criterii pe care noi am luat-o în considerare şi care vă pot fi şi vouă folositoare:

Vârsta de la care sunt primiţi copiii. Noi am căutat o locaţie unde să fie primiţi copiii de la un an, însă dacă aveţi copii mai mari, probabil nu veţi lua acest criteriu în considerare.

Educatori / numărul de copii. Ne-am dorit un loc în care să nu fie 30 de copii la o educatoare, pentru că aşa nu ar avea timp să dedice fiecăruia dintre ei. Ideal este un raport de o educatoare la 7-8 copii, iar la grupa cea mai mică, de tip creşă, să fie un raport de o educatoare la 3-4 copii. Nu de alta, dar Sofia de abia a mers singură şi cu încredere de abia pe la 13 luni, deci ar fi avut nevoie de cineva care să stea după ea să se asigure că nu îşi sparge capul.

Distanţa faţă de casă. Nouă ni s-a părut important ca grădiniţă să fie la o distanţă nu mai mare de 15 minute de mers cu maşina de casă. Pe de o parte nu vrem să chinuim copilul o oră pe drum până acolo. Pe de altă parte, nici programul nu ne-ar permite călătorii similar cu drumul până la Sinaia în fiecare dimineaţă. Deci, oricât de minunate ar fi grădiniţele din Mogoşoaia sau din Berceni, nici măcar nu ne-am uitat la ceva atât de departe de noi.

Care este programul. Întrucât şi eu şi Tudor lucrăm toată ziua, am căutat o grădiniţă cu program măcar până la ora 18, ca să putem ajunge să o luăm pe Sofia. Am remarcat că sunt mai multe grădiniţe cu program până la 15, şi sincer nu ne dăm seama cine îşi dă copiii acolo şi cum ajunge să îi ia la ore de genul acesta.

Cât de des sunt scoşi copii afară / există spaţiu în curte. Ne-am dorit o grădiniţă unde cei mici să petreacă timp afară. Nu e sănătos să îi ţii tot timpul între 4 pereţi, trebuie să stea la aer şi să se joace în natură. Noi am ales un loc în care curtea este mare, are şi câteva leagăne şi jucării, este şi umbrită pe timpul zilei, iar Sofia a ieşit afară cam în fiecare zi în această iarnă (mai puţin când erau -20 de grade, dar cine ar fi ieşit pe o vreme ca aceasta?).

Televizor. Noi nu vrem să o lăsăm pe Sofia la televizor până la cel puţin doi ani sau cel puţin ne dorim să îi limităm accesul la tehnologie în primii ani din viaţă. S-a demonstrat că cei care se uită la televizor de la vârste micuţe au problem de comunicare, de dezvoltare, de înţelegere şi de atenţie. La grădiniţă Sofiei există un televizor pentru clasele mai mari, dar nu este folosit decât foarte rar (probabil o dată pe săptămână). Am văzut chiar eu, întrucât grădiniţă are camere de supraveghere şi nu a fost greu să îmi dau seama dacă într-adevăr lăsau copiii în faţa ecranului sau nu.
Camere de supraveghere. Având în vedere câte auzim şi vedem la televizor despre educatoare care maltratează copiii, un criteriu absolut obligatoriu pentru noi au fost camerele de supraveghere. Am refuzat să o las pe Sofia undeva unde să nu o pot vedea, mai ales că era foarte mică şi nu putea să ne povestească dacă s-a întâmplat ceva rău.

Mâncare. Am încercat să o hrănim pe Sofia cât mai sănătos, cu puţină sare, fără prăjeli şi evitând zahărul. Întrucât la grădiniţă ar mânca majoritatea meselor, am căutat un loc unde mâncarea să fie ok. Aici cred că am făcut un mic compromis pentru că, deşi mâncarea este în proporţie de 90% aşa cum îmi doresc, la gustarea de după amiază de multe ori cei mici primesc produse dulci. Însă partea bună este că ele sunt puţin îndulcite şi în general nu cu zahăr, ci cu miere, ceea ce a reprezentat pentru noi o alternative rezonabilă.

Pedepse / recompense. Ideal ar fi să nu se aplice pedepse sau recompense. Copiilor trebuie să li se explice ce au greşit pentru că ei să înţeleagă, iar atunci când au o reuşită, educatoarele să îi încurajeze să înţeleagă ce înseamnă acea reuşită pentru ei.
Preţ. Bineînţeles, şi preţul este relevant. Noi ne-am uitat la ceva care să nu depăşească 2000 de ron, dar nici să nu coboare sub 1200 (pentru că ne-am temut că la un preţ mai mic, în zona de Nord, era un risc să nu primim ceva de calitate).

(...)

Citește mai mult pe www.crestemsicalatorim.com!

Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat
    Abonează-te la newsletter

    adevarul.ro

    click.ro
    ..

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!