Sari la conținut

Enterocolita acută la copii. Cauze, simptome, tratament

Deși sezonul de vară se asociază cu frecvenţa maximă a cazurilor de enterocolită, există şi agenţi infecţioşi implicaţi preponderent în îmbolnăvirile apărute în sezonul rece. De asemenea, răspândirea infecţiilor pe cale digestivă este favorizată de factori economico-sociali, cum ar fi nivelul de salubritate, aprovizionarea deficitară cu apă sau igiena individuală precară. Iată ce recomandări am primit de la medicul pediatru Ana Maria Bolchiș.

În special copiii sunt cei afectaţi, deoarece stomacul lor sensibil nu poate tolera alimentele care au suferit modificări organoleptice în urma temperaturilor necorespunzătoare. Însă există şi agenţi infecţioşi implicaţi preponderent în îmbolnăvirile apărute în sezonul rece, cum ar fi virusul Norwalk sau rotavirusurile.

Enterocolita acută (diareea acută) este o afecţiune a tractului digestiv manifestată prin scaune numeroase, semiconsistente sau chiar apoase însoţite sau nu de greaţă, vărsături, dureri abdominale, febră, frisoane, alterarea stării generale. Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte diareea astfel: mai mult de 3 scaune/zi, consistenta scaunelor redusă sau apoasa ( conţinut de apă peste 75%), greutatea scaunelor eliminate depăşeşte 250 grame/zi.

Cauzele enterocolitei acute pot fi reprezentate de:

- Virusuri: Rotavirus, Adenovirus, Norovirus, etc. Sunt mai răspândiţi în sezonul rece.
- Bacterii: Salmonella, Shigella, Escherichioa coli, Campylobacter, etc. Determină îmbolnăviri mai frecvente în timpul verii.
- Paraziţi: Giardia lamblia, Blastocystis hominis, Entamoeba histolytica
- Fungi: Candida albicans (determină enterocolite acute la personae imunodeprimate sau după tratamente antibiotice).
Calea de transmitere este cel mai frecvent fecal-orală: mâini murdare, obiecte sau suprafeţe contaminate, apă sau alimente contaminate. Este posibilă şi transmiterea infecţiei prin intermediul vectorilor: muşte, şobolani.

►Citește și Despre tractul gastrointestinal al copiilor

Tabloul clinic al enterocolitei acute:

- Debutul este în general brusc şi poate fi precedat de dureri abdominale, greaţă/vărsături, scăderea poftei de mâncare, febra/frisoane.
- Perioada de stare se caracterizează prin emisia de scaune frecvente, de consistenta scăzută (uneori peste 10/24 ore). Uneori scaunele sunt eliminate exploziv şi sunt fetide. Putem întâlni că simptome de însoţire dureri abdominale colicative, zgomote hidro-aerice(borborisme) în intestine, greaţă/vărsături, febră.
- În funcţie de vârstă şi gravitatea manifestărilor pot apare semne de deshidratare (paloare, fata încercănata, piele şi mucoase uscate, respiraţie accelerată, apatie, somnolenţa, absenţa micţiunilor sau scăderea cantităţii de urină, senzaţie imperioasă de sete, fontanela anterioară deprimată la sugari). În cazul apariţiei acestor manifestări consultul medical este obligatoriu.

Tratamentul enterocolitei

Tratamentul ncepe cu corectarea pierderilor de apă şi electroliţi. Se pot folosi pentru rehidratare apă, ceai de mentă îndulcit cu glucoză, saruri de rehidratare disponibile în farmacii. Regimul alimentar este foarte important şi include: pâine prăjită, sticksuri, grisine, carne de vită sau pui fiartă sau la grătar, brânză dulce de vaci, iaurt, banana bine coaptă, măr copt, supă de zarzavat (morcov, albitura, rădăcină de pătrunjel, dovlecel), fără roşii şi cartofi. Sunt interzise laptele, supă de carne, fructele crude (cu excepţia bananei). În multe cazuri dieta corectă poate duce la vindecarea bolii în câteva zile. Sunt situaţii în care este necesară prescrierea de medicamente: antitermice pentru scăderea febrei, antispastice pentru durerile abdominale, antivomitive, probiotice.

Adminstrarea de antibiotice se face numai la recomandarea medicului. Diareea provocată de virusuri nu răspunde la tratementul antibiotic. În plus, utilizarea neraţională a antibioticelor perturba flora normală nepatogena din tubul digestiv sau determina selecţionarea unor tulpini microbiene rezistente la antibiotice.

►Citește și Care este diferența dintre răceală și gripă la copii?

Prevenţia enterocolitelor acute este posibilă prin respectarea regulilor de igienă individuală: spălarea mâinilor cu apă şi săpun înaintea oricărei mese precum şi spălarea corectă pe mâini după fiecare scaun, spălarea corectă a alimentelor care se consuma neprelucrate termic (fructe şi legume), utilizarea de apă provenită din surse sigure, necontaminate sau a apei îmbuteliate. Există şi măsuri specifice de prevenţie cum este vaccinarea anti-rotavirus care poate fi efectuată pe cale orală la sugarii cu vârsta sub 6 luni.

 

Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat
    Abonează-te la newsletter

    Caloria.ro
    ..

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!