Fenomenul a intrat in atentia presei in 2006, atunci cand actrita Katie Holmes si Tom Cruise, adept al Scientologiei, se pregateau sa devina parinti. Cu cateva luni inainte ca Suri sa vin ape lume, actorul din “Misiune imposibila” a declarat ca isi doreste sa manance placenta bebelusului , dupa nastere. Bineinteles, declaratia lui Tom a ajuns pe prima pagina a tuturor tabloidelor din lumea intreaga si a devenit subiectul principal in toate jurnalele de stiri. La acel moment, presa specula faptul ca intentia lui ar fi fost influentata de Biserica Scientologica, din care actorul face parte. Pana la urma, se pare ca Tom nu a consumat in niciun fel placenta fiicei sale. Foto: Hepta.ro
Placentofagia: Cum sa-ti transformi placenta in suplimente alimentare
Alimentația în sarcină, pe trimestre. De ce are nevoie corpul și cum arată asta în farfurie
Sarcina nu este o perioadă nutrițională uniformă. Corpul mamei și organismul fătului trec prin etape biologice diferite, iar alimentația optimă ar trebui să se adapteze acestor schimbări. De aceea, abordarea „mănâncă sănătos pe tot parcursul sarcinii” este corectă, dar insuficientă. Întrebarea reală este: ce înseamnă sănătos acum, în acest trimestru?
Sarcina și „alimentele minune”. Ce merită cu adevărat pus în farfurie în această perioadă
În timpul sarcinii, alimentația capătă o încărcătură simbolică aproape magică. Apar liste cu „super-alimente”, recomandări absolute și avertismente alarmiste. Realitatea este mai puțin spectaculoasă, dar mult mai importantă: nu există alimente minune care să compenseze o alimentație haotică, însă există alegeri alimentare care susțin real dezvoltarea fătului și sănătatea mamei.
Durerile de burtă la copii: când sunt normale și când trebuie să ne îngrijorăm
Durerile de burtă sunt una dintre cele mai frecvente cauze de îngrijorare pentru părinți. Apar des, reapar uneori fără un tipar clar și, de cele mai multe ori, nu indică o problemă medicală gravă. Totuși, există situații în care durerea abdominală este un semnal de alarmă și nu ar trebui ignorată. Diferența nu stă într-un simptom izolat, ci în context, frecvență și starea generală a copilului.










