Sari la conținut

Puterea tatalui de a linisti

Va intrebati cum face un brotac in burta?  Ei bine, cand era mic, cat o boaba de fasole, din cate am vazut la ecograf, sarea in sus si in jos, cam cum fac copiii pe plasele intinse pe nisipul de la mare. Acum, desi eu m-am marit considerabil, ma indoiesc ca mai are loc pentru astfel de distractii. Mai un picior, mai un intors, mai un dat peste cap.

Nu ca mi-ar parea rau, ba uneori chiar ma gandesc sa sada frumos, ca poate trece dincolo de piele. Eu una nu m-as fi asteptat ca miscarile lui sa fie atat de vizibile. Si banuiesc ca nu se opreste totul aici. Probabil ca in viitor voi fi la fel ca in serialele SF din anii 70, cand apareau niste maini de extraterestru dincolo de vinilin. Cu alte cuvinte se intampla o activitate intensa si independenta de vointa mea.

Am inteles ca fetele se distreaza punand muzica de diverse tipuri. Ca sa vada reactiile. Si au ajuns cu mica si mare la concluzia ca muzica simfonica ar fi cea mai potrivita. Am facut si eu un efort in acest sens. Am renuntat la muzica dark pe care o ascultam cu mare drag si spor inainte. Acum caut piese usurele si cu pofta de viata. M-am oprit pe la Manu Chao, Blues Brothers si Billy Idol. Sper sa nu trebuiasca sa o iau pe panta inspre Banica Junior pentru ca brotacul se simte linistit numai cu el. Si chiar daca ar fi asa asa nimeni sa nu indrazneasca sa discute gusturile sale!

Oricum, un lucru este clar, brotacul reactioneaza la mediul inconjurator. Si stie cu pumnii si palmele pe care mi le da cu generozitate sa ma pedepseasca daca nu am destula grija si il supun la cine stie ce lucruri care nu ii plac. Cum a fost cand am vazut Alice din Wonderland. Pe loc brotacul a reactionat extreeeem de suparat fiindca nu inchideam ochii si nu imi puneam mainile la urechi. 3 picioare fiindca m-am uitat la monstrul balos cu multe randuri de dinti, inca vreo 2 fiindca am vazut cum se taia limba dragonului si 5 fiindca am permis unei fiinte sa fie chinuita numai pentru ‘divertismentul’ meu.

Dar nu despre asta vroiam sa va spun, ci despre senzatia de bine si serenitate pe care o are brotacul cand il lipesc de tatal lui. Si este clar ca nu sunt eu de vina, adica imi este mie foarte bine si dau vina pe el. Nop, el chiar este foarte foarte multumito-fericit in momentul unei apropieri. Si sta cuminte. Imi inchipui ca are fata unui budha care isi suge degetul. Ceea ce este minunat. Planuiesc sa ii las sa petreaca mult timp impreuna, eu inca mai am o lumea intreaga de cucerit.

Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat
    Abonează-te la newsletter

    adevarul.ro

    click.ro
    ..

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!