Un studiu amplu realizat în cadrul Long Life Family Study (LLFS) sugerează o asociere între vârsta mamei la nașterea ultimului copil și longevitate. Potrivit cercetării, femeile care au avut ultimul copil după vârsta de 33 de ani au avut de aproximativ două ori mai multe șanse să ajungă în top 5% al longevității pentru generația lor, comparativ cu femeile care au născut ultimul copil înainte de 29 de ani.
Este important de subliniat: cercetarea nu afirmă că maternitatea târzie determină o viață mai lungă. Mai degrabă, sugerează că momentul reproducerii poate reflecta anumite caracteristici biologice legate de ritmul îmbătrânirii.
Ce a analizat studiul
Cercetarea a inclus 462 de femei din SUA și Danemarca, provenind din familii cu istoric de longevitate excepțională. Dintre acestea:
– 311 femei au supraviețuit peste pragul celor mai longevive 5% din generația lor
– 151 femei au murit înainte de a atinge acest prag, dar după vârsta de 70 de ani
Analiza statistică a arătat că femeile care au avut ultimul copil între 33 și 37 de ani au avut un raport al șanselor (OR) de 2.08 pentru a atinge longevitatea excepțională. Pentru cele care au născut și mai târziu, asocierea s-a menținut (OR 1.92).
Rezultatele sunt în linie cu alte cercetări anterioare, inclusiv studii asupra centenarilor din New England, genealogii mormone sau registre istorice din Finlanda și Quebec, care au identificat un tipar similar.
De ce ar exista această legătură?
Cercetătorii consideră că explicația nu este una socială, ci biologică.
Femeile care pot concepe natural la vârste mai înaintate prezintă, în medie, semne ale unei îmbătrâniri celulare mai lente și markeri generali de sănătate mai buni. Cu alte cuvinte, fertilitatea prelungită ar putea fi un indicator al unei reziliențe biologice crescute.
Mai mult, unele studii sugerează că familiile în care femeile nasc mai târziu tind să aibă membri care trăiesc mai mult în general, ceea ce indică o posibilă componentă genetică.
Există și factori psihosociali care pot influența indirect sănătatea pe termen lung:
– stabilitate emoțională mai mare
– abilități mai dezvoltate de gestionare a stresului
– rutine mai echilibrate
Stresul cronic accelerează îmbătrânirea, iar reglarea emoțională are efect protector asupra sistemului nervos și cardiovascular.
Ce NU înseamnă acest studiu
Este esențial să nu interpretăm greșit concluziile.
– Studiul nu susține că a avea un copil mai târziu prelungește viața.
– Nu recomandă amânarea maternității din motive de longevitate.
– Nu stabilește o relație cauză-efect.
Momentul reproducerii poate reflecta o biologie deja favorabilă, nu o produce.
Longevitatea este influențată de numeroși factori: genetică, stil de viață, acces la servicii medicale, nivel socio-economic, rețea socială și sănătate mentală.
Ce este relevant pentru părinți
Din perspectiva unui site de parenting, mesajul central nu este legat de „când să faci copii”, ci de ceea ce contează pe termen lung: menținerea sănătății fizice, gestionarea stresului, conexiuni sociale solide și echilibru emoțional
Astfel de studii sunt valoroase pentru că arată cât de complexă este relația dintre biologie și parcursul vieții, dar ele nu oferă rețete universale. Fiecare familie are propriul ritm și propriile condiții.
În final, ceea ce influențează cu adevărat calitatea și durata vieții nu este doar momentul nașterii unui copil, ci modul în care ne îngrijim corpul și echilibrul emoțional de-a lungul anilor.
