Sari la conținut

Cele mai frecvente probleme de sănătate care apar la copii, la începutul toamnei

Toamna vine la pachet cu frunze arămii, cu fructe delicioase şi sănătoase, cu începutul şcolii şi cu… temperaturi scăzute. Iar cei mai expuşi schimbărilor de climă sunt, din păcate, micuţii noştri. Dacă vara ne chinuim să îi ţinem departe de temperaturile extrem de ridicate, toamna na străduim din răsputeri să îi ferim de răceală şi de gripă, de bolile copilăriei şi de alergiile de toamnă.

Probleme de sănătate ale copilului, toamna – Răceala şi gripa

► Citeşte şi Care este diferenta dintre raceala si gripa la copii?

Ploile, diferenţele de temperatură dintre vară şi toamnă, dar şi dintre zi şi noapte, (re)intrarea în colectivitate şi, implicit, epidemiile de gripă pot afecta sănătatea copiilor.

În primul rând, este foarte important de ştiut că răcelile şi virozele sunt inevitabile. Doar trecând prin experienţa bolii, sistemul imunitar dezvoltă capacitatea de a reacţiona ulterior la atacuri virale asemănătoare şi la atacuri virale, în general. Medicii pediatrii afirmă că este normal ca un copil de până la 10-11 ani să facă 6-8 viroze, accese de gripă sau infecţii ale urechii pe an. Fiecare episod viral lasă o amprentă în sistemul imunologic al copilului, care îl ajută să recunoască alţi viruşi, dar mai ales învaţă organismul să reacţioneze.

Pentru ca cei mici să răcească tot mai rar, este important ca sistemul lor imunitar să fie puternic. Pentru aceasta, este important ca ei să consume cât mai multe fructe şi legume, cât mai apropiate de starea lor naturală,pentru că fitonutrienţii pe care toate acestea le conţin cresc producţia de globule albe şi interferon, un anticorp care îmbracă suprafaţa celulelor, blocând astfel viruşii.

Mai mult decât atât, lipsa somnului suficient scade imunitatea. Cât timp trebuie să doarmă un copil? Un bebeluş are nevoie de până la 18 ore de somn pe zi, un copil peste un an are nevoie de 12-13 ore, un preşcolar aproximativ 10 ore. În cazul în care copilul nu poate sau nu vrea să adoarmă în timpul zilei, încearcă să îl culci mai devreme.

Şi încă ceva: important este ca voi, părinţii, să vă vaccinaţi împotriva gripei, pentru că cel mic poate lua boala, în primul rând, de la voi. De asemenea, consulţi medicul pediatru şi asigură-te că ai respectat schema de vaccinare a copilului.

►Citeşte şi Cum ajutăm copilul în lupta cu rinita. Sunt bune tratamentele homeopatice?

Probleme de sănătate ale copilului, toamna – alergiile de toamnă

Praful este un alergen important al toamnei, deoarece sporii ajung foarte uşor în aer, atât în mediul extern, cât şi în interiorul locuinţei. Deşi prevalenţa de vârf se înregistrează în lunile de vară, praful rămâne prezent în aer şi la începutul toamnei. Praful ajunge în căile nazale, provocând strănutul, lăcrimarea şi rinoreea.

Pentru copii, începutul toamnei şi al şcolii poate fi momentul în care se declanşează diverse alergii . Fie că este vorba de praful din sala de clasă sau de praful de cretă, toamna poate însemna debutul unor stări alergice dificil de controlat.

Praful va afecta în special copiii cu astm bronşic. Ţinând cont de aceste observaţii, nu este surprinzător faptul că specialiştii avertizează părinţii să se aştepte la o înrăutăţire a stării generale şi în particular a astmului copiilor în lunile de toamnă.

►Citeşte şi 5 remedii naturale pentru alergii

În plus, toamna, plantele eliberează celule minuscule în aer, în scopul reproducerii, iar când polenul şi alţi alergeni ajung în căile nazale, sistemul imunitar eliberează anticorpi. Anticorpii atacă alergenii, antrenând eliberarea unei anumite substanţe chimice - histamină - în organism. Histamina provoacă simptome precum rinoree, lăcrimarea ochilor şi alte simptome specifice alergiilor.

În lunile de toamnă, cel mai mare duşman al copiilor alergici este rugina sau pipirigul. Deşi această floare începe polenizarea încă din august, chiar şi târziu toamna, efectele ei încă se mai pot resimţi. Specialiştii estimează că persoanele alergice la plantele primăverii şi verii sunt, de asemenea alergice şi la pipirig. Polenul este foarte uşor şi poate fi purtat de vânt sute de kilometri, iar aceasta devine o problemă în special toamna, când curenţii sunt mai puternici. Deci, doar pentru că nu stau lângă un câmp sau o zona cu multă iarbă nu înseamnă că pericolul copiilor alergici de a veni în contact cu polen este mai redus.

Probleme de sănătate ale copiilor, toamna – Bolile copilăriei

Toamna se numără… bolile copilăriei – Pe lângă viroze, răceli şi alergii, toamna auzim tot mai des de bolile copilăriei, afecţiuni pe care aproape orice copil le face, la un moment dat. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt scarlatina, varicela sau vărsatul de vânt, oreionul, şi rujeola.

►Citeşte şi Recunoaste bolile copilariei (I)

Scarlatina -are o perioadă de incubaţie de până la 72 de ore, iar simptomele se caracterizează prin: febră, dureri de gât, vomă. Copilul se umple apoi de bubiţe mici şi roşii, în special în jurul gurii şi nasului, iar limba îi devine roşu închis. După 5-10 zile, erupţia se retrage şi pielea se descuamează.

Varicela sau vărsatul de vânt - Varicela - cunoscută şi sub denumirea de vărsat de vânt - este o boală a copilăriei care, odată făcută, imunizează corpul la această afecţiune pentru tot restul timpului. Este foarte periculoasă dacă apare la bebeluşi, la adulţi şi cu precădere la femei însărcinate. Primele simptome se numără: erupţiile cutanate şi febră. Pustulele roşii se umplu iniţial cu lichid, în a doua etapă de usucă, fac o coajă şi apoi, în ultima etapă cad.

Oreionul - Această afecţiune are o perioadă de incubaţie de două până la patru săptămâni, iar simptomele oreionului (parotidita epidemică) sunt aproape inexistente. De obicei, se constată boala atunci când este deja instalată şi se umfla ganglionii dintre ureche şi mandibulă.

Rujeola - Cunoscută şi sub numele de pojar, rujeola este o infecţie a aparatului respirator care se răspândeşte foarte uşor şi care nu apare doar la copiii.

Există un vaccin antirujeolic ce se face de obicei la un an şi la 4-5 ani. Simptomele acestei boli includ: răceala, febra de peste 39 de grade, lipsa poftei de mâncare, sensibilitate a nasului şi a ochilor. În a doua etapă, după câteva zile de febră încep să apară pete roţii pe faţă, pe gât, în zona urechilor şi apoi pe restul corpului. În a treia etapă acestea încep să dispară în ordinea în care şi-au făcut apariţia.

Pojarul are perioadă de incubaţie 10-15 zile şi se tratează cu paracetamol şi antitermice, mai puţin aspirină.

Deşi nu îţi poţi feri copilul de absolut orice boală, cu atât mai puţin de bolile specifice copilăriei, învaţă-l să respecte câteva reguli simple de igienă:

• trebuie să se spele bine pe mâini cât mai des posibil, cu apă şi săpun.
• să nu mănânce sau să bea din aceleaşi vase sau produse cu alţi copii (muscatul din sandwich alternativ cu colegii este o modalitate sigură de contaminare).
• să nu folosească în comun cu alţi copii obiecte personale cum ar fi: prosop, periuţă de dinţi, veselă.

►Citeşte şi Cam cat de importantă este igiena copilului tău? Cum am făcut noi cu fetița noastră

Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat

    Desenele animate și educația

    Plouă afară. E frig și cred că e un moment potrivit pentru acest subiect, despre care vreau să scriu de ceva vreme – despre educația copiilor și desenele animate. Un lucru e sigur, copiii...

    Abonează-te la newsletter
    Life.ro

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!

    Evenimente Bucureşti