Sari la conținut

De ce bebelușii ar trebui să doarmă lângă mamele lor?

Urșii polari ar trebui să trăiască în zona arctică. Bebelușii ar trebui să doarmă cu mamele lor. Niciuna dintre aceste afirmații nu este arbitrară.

Urșii polari pot supraviețui în grădinile zoologice, însă nu pot prospera... pentru că sunt urși polari.

La fel și bebelușii pot supraviețui separat de mamele lor, dar nu pot prospera... pentru că sunt pui de oameni.

Faptul că afirmarea unui adevăr biologic ca acesta este controversat, servește pentru a evidenția măsura în care subconștientul nostru a fost modelat de așteptările culturale occidentale.

► Citește și: Totul despre somnul bebelușilor

Așteptările create de bărbații care nu și-au bazat recomandările pe nevoile bebelușului sau pe ale mamei, ci mai degrabă pe dorințele unei societăți centrate pe adulții din secolul al XIX-lea.

Așteptările care duc la profituri de miliarde făcând mamele să se simtă nefolositoare... și apoi li se vinde un gadget care să le înlocuiască pe ele, ca și mămici.

Așteptări care propagă ideea că succesul unei mame poate fi măsurat de distanța pe care este dispusă să o pună între ea și copilul ei.

Și atunci apar cuvintele „ar trebui” în aceste afirmații.

Sunt cuvinte decurajante, care pot fi completate cu tot felul de conotații, obligații și hotărâri negative.

Bebelușii se nasc așteptând să fie tot timpul aproape de mamele lor.

► Citește și: Cum a trecut copilul meu de la cosleeping la dormitul singur în pat

Atunci când un bebeluș doarme la aproximativ 10 m distanță de mama lui, comparativ cu dormitul lângă ea în pat, dr. Helen Ball raportează că numărul alăptărilor nocturne poate scădea cu până la 50-70%.

Cercetătorii din Brazilia au investigat rolul împărțirii patului de către mamă cu bebelușul ei și legătura cu alăptarea. Ei au descoperit că în rândul bebelușilor care au fost alăptați exclusiv timp de trei luni, doar 75% dintre cei care au dormit împreună cu mama lor erau încă alăptați la vârsta de 12 luni, comparativ cu 52% dintre cei care nu au dormit aproape de mama lor.

Autoritatea Mondială a Sănătății recomandă alăptarea în primii doi ani de viață ai bebelușului, însă autoritățile medicale occidentale promovează somnul solitar. Aceste două recomandări sunt în contradicție una cu cealaltă, deoarece somnul solitar reduce dramatic frecvența alăptării nocturne și crește, de asemenea, posibilitatea eșecului alăptării.

Fiind disponibile cu ușurință pentru a satisface nevoile nocturne fiziologice și emoționale ale bebelușului, mamele care doresc să alăpteze dorm mai mult.

Un studiu, care implică un eșantion de 6.410 mame de bebeluși cu vârsta cuprinsă între 0-12 luni, a dezvăluit că femeile care alăptau exclusiv aveau parte de mai multe ore de somn, o sănătate fizică mai bună, mai multă energie și rate mai mici de depresie decât mamele care își hrăneau bebelușii cu lapte formulă.

Dormitul lângă bebeluș este conceput pentru a menține părinții sănătoși, fericiți și cât mai bine odihniți.

Pentru bebeluși, senzațiile sunt vitale pentru formare conexiunilor dintre neuroni. Contactul piele pe piele și alăptarea oferă toate aceste senzații – atingere, miros, vedere, mișcare și gust.

Cu toate acestea, atunci când mamele și bebelușii sunt separați pentru perioade îndelungate de timp, procesul poate fi afectat, nu numai din lipsa senzațiilor corporale, ci pentru că separarea poate provoca stres bebelușilor, deoarece crește nivelul cortizolului, care poate fi toxic pentru dezvoltarea creierului.

► Citește și: Dormitul cu părinții. Pro sau contra?

Într-un studiu, Dr. Ruth Feldman, profesor la Universitatea Bar-Ilan, a studiat impactul diferitelor niveluri de contact fizic asupra sugarilor născuți prematur.

Echipa sa a constatat că, în primele șase luni de viață, contactul piele pe piele a determinat mamele să fie mai sensibile cu bebelușii și și-au exprimat un comportament matern mai mare față de nou-născuți.

Zece ani mai târziu, copiii care au primit mai mult contact piele pe piele au demonstrat abilități cognitive mai bune, abilități de execuție, un somn mai bine organizat, un răspuns neuroendocrin mai bun la stres și o funcționare mai matură a sistemului nervos autonom.

Oricât de avansate ar fi obiectele, din punct de vedere tehnologic, atingerea mamei nu poate fi înlocuită cu obiecte neînsuflețite, oricât de moale, pufoase, scumpe sau bine comercializate sunt. Atingerea este o formă de comunicare primordială, care nu necesită traducere sau explicații.

Sursa

Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat
    Abonează-te la newsletter

    Caloria.ro
    ..

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!