-10315-b.jpg)
Ce este poluarea de interior şi cum ne afectează
Atunci când ne gândim la poluarea aerului, ne vin în minte fumul şi noxele emise de maşini; destul de periculoase, într-adevăr, dar lucrul care ne afectează şi mai tare şi despre care se vorbeşte chiar mai puţin este poluarea de interior.
Fumul de ţigară, substanţele folosite la curăţenie, parfumurile, diverşii alergeni sau chiar umezeala şi mucegaiul determină particule invizibile pe care ulterior le inhalăm sau care vin în contact cu ochii şi cu celelalte mucoase, dând naştere diverselor afecţiuni. Acestea reprezintă poluarea de interior şi au un impact mai puternic asupra sănătăţii decât am crede.
Majoritatea dintre noi ne petrecem mai mult de jumătate din timp în spaţiile interioare (chiar până la 90 % din timp, susţin studiile) – în casă, la şcoală, în birouri, în malluri, la cinema etc, ceea ce înseamnă că poluarea de interior ne afectează la tot pasul, fără ca noi să fim conştienţi de acest lucru.
Cum sunt afectaţi copiii de poluarea interioară?
Cei mai afectaţi de toate acestea sunt copiii, întrucât ei îşi petrec mai mult timp decât noi în spaţiile interioare. Iar cei mici, cu vârsta de până la 5-6 ani, au cu atât mai mult de suferit din cauza poluării de interior, cu cât sunt expuşi oricum la infecţii respiratorii, ca urmare a unei imunităţi mai scăzute. Ceea ce înseamnă că, la vârste destul de mici copiii pot dezvolta, din cauza poluanţilor de interior, pneumonie, conjunctivită, dureri de cap şi tulburări de somn.
Cum este afectat somnul copiilor de calitatea aerului din casă?
Conform Agenţiei Naţionale a Mediului, s-au efectuat studii care arată că poluarea de interior poate fi de 2-5 ori mai mare decât cea de exterior. S-a demonstrat astfel că o calitate mai scăzută a aerului (măsurată prin nivelul de carbon din aerului respectiv) are impact atât asupra somnului, cât şi a stării de a doua zi a copilului. Somnul celui mic devine mai agitat şi de o durată mai scurtă de timp decât în mod normal. Sănătatea îi este afectată atât la nivel respirator, de particulele de aer, cât şi la nivelul sistemului nervos. Studiile au arătat că, la nivel naţional, 1 din 10 copii este supus riscului de a dezvolta tulburări de respiraţie în timpul somnului.
Ce este de făcut?
Dincolo de tratament, la care apelează toată lumea, apare în prim plan şi ideea de prevenţie. Cum putem preveni evoluţia, apariţia unei rinite sau a astmului, ce anume influenţează evoluţia spre hiperreactivitate bronşică? Trebuie să se ştie că vârsta primilor cinci ani este foarte importantă! Copiii sunt expuşi la infecţii respiratorii, la care daca se asociază intervenţia alergenilor (acarieni, mucegaiuri, părul animalelor de companie) impactul este mult mai puternic în ceea ce priveşte dezvoltarea plămânilor si a bronhiilor. Vestea bună – dintr-un anumit punct de vedere - este că e mai uşor să prevenim poluarea de interior decât pe cea de exterior. Totul depinde de noi: o cameră aerisită, bine ventilată şi cu cât mai puţine surse de alergeni creează un mediu nefavorabil poluării.
Care sunt semnele care ne arată că nu avem o calitate a aerului în interior?
Durerile de cap din timpul zilei, durerile în gât, iritaţiile ochilor, ameţeala, greaţa şi somnolenţa resimţite de câteva ori pe lună - pot fi semne ale poluării de interior. În plus, şi calitatea mai slabă a somnului – agitat, însoţit de obstrucţie nazală, de strănut şi de respiraţie dificilă - ar trebui să ne atragă atenţia şi să ne determine să luăm măsuri asupra mediul în care trăim şi dormim.
