Schema națională de vaccinare pentru primul an de viață este stabilită de Institutul Național de Sănătate Publică, în colaborare cu Ministerul Sănătății, și este integral gratuită prin medicul de familie sau medicul pediatru. Cunoașterea calendarului și a reacțiilor obișnuite după fiecare vaccin permite părinților să distingă un răspuns normal al organismului de o situație care necesită atenție medicală.
Calendarul național de vaccinare pentru primul an
Primele 24 de ore de viață, în maternitate — prima doză de vaccin hepatitic B (Hep B).
2-7 zile de viață, în maternitate — vaccinul BCG, împotriva tuberculozei, administrat intradermic în brațul stâng.
2 luni — vaccinul hexavalent, care asigură protecție combinată împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, infecției cu Haemophilus influenzae tip B și hepatitei B, administrat împreună cu vaccinul pneumococic conjugat.
4 luni — a doua doză de vaccin hexavalent și a doua doză de vaccin pneumococic conjugat.
11 luni — a treia doză de vaccin hexavalent și a treia doză de vaccin pneumococic conjugat.
12 luni — prima doză de vaccin ROR (rujeolă-rubeolă-oreion), imunizare care marchează, în practică, finalul primului an de schemă vaccinală.
Copiii născuți din mame cu test pozitiv pentru antigenul HBs urmează o schemă particularizată, cu prima doză de hexavalent administrată la 6 săptămâni și dozele următoare la interval de 30 de zile; medicul de familie stabilește calendarul exact în funcție de acest istoric.
Reacțiile obișnuite după fiecare vaccin
Vaccinul hepatitic B (naștere)
În majoritatea cazurilor, administrarea trece neobservată. Pot apărea febră ușoară sau sensibilitate localizată la locul injectării; mai rar, iritabilitate crescută sau scăderea temporară a apetitului. Reacțiile severe, precum febra înaltă asociată cu agitație marcată, sunt rare.
Vaccinul BCG (2-7 zile)
Evoluția reacției diferă semnificativ de cea a celorlalte vaccinuri, întrucât nu apare imediat, ci se desfășoară în etape, pe parcursul mai multor săptămâni. La 2-4 săptămâni de la administrare, la locul injectării apare un nodul mic, de culoare roșu-violacee. Acesta poate evolua spre o ulcerație superficială, cu secreție redusă, urmată de formarea unei cruste. Procesul se încheie, de regulă, în aproximativ 3 luni — până la 4-6 luni în cazurile cu ulcerație mai extinsă — și lasă o cicatrice mică, ușor depigmentată, care confirmă răspunsul imun la vaccinare.
Zona nu necesită pansament sau tratament topic și este recomandat să rămână expusă la aer. O ușoară mărire a ganglionilor din regiunea axilară este de asemenea considerată o reacție normală, atât timp cât aceștia rămân de dimensiuni mici, mobili și nedureroși. Prezența febrei, alterarea stării generale sau creșterea semnificativă a ganglionilor limfatici reprezintă indicații pentru un consult medical.
Vaccinul hexavalent și vaccinul pneumococic conjugat (2, 4 și 11 luni)
Aceste vaccinuri produc reacțiile cele mai frecvent raportate din primul an, la aproximativ unul din zece sugari: durere, roșeață și tumefiere ușoară la locul injectării, febră peste 38°C — mai frecventă după a doua și a treia doză —, somnolență sau, dimpotrivă, iritabilitate accentuată, plâns dificil de calmat și diminuarea apetitului. Simptomele debutează de regulă în primele 24-48 de ore de la vaccinare și se remit în 2-3 zile.
Aplicarea unei comprese reci la locul injectării poate reduce disconfortul local. Pentru controlul febrei, paracetamolul sau ibuprofenul, administrate în doza stabilită de medic, sunt eficiente; pentru sugarii vaccinați până la vârsta de 6 luni, unii pediatri recomandă administrarea profilactică a paracetamolului, imediat înainte sau după vaccinare. Febra peste 39,5°C, plânsul de intensitate neobișnuită sau apariția convulsiilor sunt reacții rare, dar necesită evaluare medicală promptă.
Vaccinul ROR (12 luni)
Spre deosebire de celelalte imunizări din calendar, reacția la vaccinul ROR are debut întârziat, la 6-12 zile de la administrare, nu în primele ore sau zile. Poate include febră moderată, o erupție cutanată discretă și mărirea ganglionilor din regiunea cervicală, cu o durată de până la două săptămâni. Acest tipar este specific vaccinurilor cu virus viu atenuat și nu indică o infecție activă cu rujeolă sau rubeolă.
Situații care justifică un consult medical
Indiferent de vaccinul administrat, este recomandat un consult medical în următoarele situații: febră care persistă mai mult de trei zile, febră care reapare după un interval liber de peste 24 de ore, sau reacție locală (durere, roșeață, tumefiere) care nu se ameliorează în decurs de trei zile. De asemenea, orice reacție disproporționată — plâns prelungit, imposibil de calmat, stare de somnolență excesivă sau dificultate de a trezi copilul — justifică o evaluare medicală, chiar dacă evoluția ulterioară se dovedește favorabilă.
Vaccinuri opționale, în afara schemei naționale
Pe lângă schema gratuită, medicii recomandă frecvent și alte imunizări, care nu sunt incluse automat în calendarul național. Vaccinul rotaviral, administrat oral în primele luni de viață, protejează împotriva unei forme severe de gastroenterită, frecvent întâlnită în colectivități și în mediul spitalicesc. Vaccinul antivaricelic este recomandat ulterior, în copilăria mică. Ambele se discută separat cu medicul de familie, care le poate integra în schema individuală a copilului, ținând cont de vaccinările deja programate.
Deciziile privind vaccinarea rămân, în cele din urmă, o discuție individuală între părinte și medicul de familie sau pediatru, care cunoaște istoricul medical al copilului și poate adapta calendarul în cazul unor întârzieri sau al unor reacții anterioare mai pronunțate.
