Sari la conținut

Dana Nalbaru: “Inveti sa fii parinte si asta se intampla treptat”

De cand a devenit mamica, viata Danei Nalbaru s-a schimbat complet. Mai ales ca, in urma cu multi ani, a visat ca va avea doi copii, o fata si un baiat, blonzi cu ochii albastri ca cerul. Iar visul s-a adeverit: Sofia (9 ani) si Kadri (aproape 6 luni) ii seamna leit! Despre provocarile posturii de parinte, dar si despre cat de mult se implica sotul ei, actorul Dragos Bucur, in cresterea celor mici am aflat direct de la Dana…

Este una dintre cele mai active mamici pe Facebook si, de cate ori timpul ii permite, se implica in numeroase campanii de strangere de fonduri. Atat prin muzica cat si prin… povesti. Caci Dana Nalbaru “croieste” texte de dat mai departe, proiectul sau de suflet “Povesti pe bat” fiind promotorul celei mai recente actiuni de gen: “Daruieste seri de poveste pentru copiii de la Marie Curie”. De altfel, o parte dintre “Povestile pe bat” le puteti regasi si pe dananalbaru.ro, acolo unde puteti comanda o poveste personalizata.


Dincolo de povestile pe care le creeaza, fosta membra a trupei HI-Q isi traieste propriul vis. In urma cu cativa ani, Dana a visat ca va fi mamica a doi copii cu parul de aur si ochii albastri ca cerul. Detalii, in interviul ce urmeaza…

- Cand te-ai gandit prima data la postura de mama? Cum iti imaginai, la acel moment, ca vei fi ca mama?
Pe la 25 de ani am avut un vis si-n visul asta erau do copii: o fata si un baiat. Amandoi blonzi, cu ochi albastri, foarte veseli si galagiosi. Cand m-am trezit am stiut, cumva, ca in vis erau copiii mei si mai tarziu, cand am ramas insarcinata prima oara am stiut ca voi avea o fetita. Asa era si-n vis, fetita era mai mare si asa s-a intamplat si-n realitate. Nu ma imaginam mama la momentul respectiv sau, cel putin, nu reusesc sa-mi amintesc foarte bine cum era viata mea inainte de a deveni mama.

- Si cum te vezi acum?
Ma vad foarte diferita de femeia care eram inainte de a avea copiii. Mi i-am dorit foarte mult pe amandoi si venirea lor pe lume m-a schimbat intr-o femeie implinita complet.

- Ce ai descoperit la tine din momentul in care ai devenit mama? Ce trasaturi s-au amplificat din momentul in care ai dat nastere primului copil?
Am inteles, in primul rand, ce inseamna iubirea neconditionata. Daca pana atunci doar aveam idee sau doar citisem despre asta, odata cu nasterea Sofiei am experimentat acest tip de iubire si ma umple in fiecare zi. Am invatat apoi rabdarea, blandetea, bucuria de zi cu zi, dar si ca eu nu voi mai fi niciodata pe locul intai pentru mine insami.

- Ce te sperie cel mai mult la postura de mama? Si cat de mult conteaza pentru tine cartile / articolele despre parentig care au luat cu asalt atat mediul on-line cat si cel off-line?
Cel mai mult ma tem de faptul ca as putea face lucruri (fara sa-mi dau seama) care ii vor afecta sufleteste in mod negativ pe copiii mei. Imi dau silinta sa fiu o mama buna si sa imi respect copiii, sa ii invat care e calea cea dreapta in viata si sa aiba respect pentru ei insisi si pentru tot ceea ce Dumnezeu a creat, sa fie oameni iubitori si bucurosi de viata. Nu am participat niciodata la un curs de parenting, dar citesc foarte mult si incerc sa invat pentru a face in asa fel incat sa pastrez echilibrul pe care l-am gasit in mine si sa-l aduc in familia mea.

"A fi parinte nu inseamna a te duce la un job, a fi platit pentru asta"

- Crezi in sintagma “meseria de parinte”? Crezi ca poti invata cum sa fii mama sau tata?
Nu cred in aceasta sintagma pentru ca a fi parinte nu inseamna a te duce la un job, a fi platit pentru asta. Cand esti mama nu te uiti la ceas sa vezi daca s-a terminat programul de lucru ca sa iti iei geanta pentru a pleca spre casa sau la o cafea cu prietenele. Dimpotriva, pui pe hold toate cele care erau inainte de a avea un copil si te dedici celui pe care Dumnezeu ti l-a dat sa-l cresti. Dar DA, inveti sa fii parinte si asta se intampla treptat, cu fiecare zi pe care o petreci alaturi de copilul tau. Te invata el si te invata experientele prin care treceti impreuna.

- Cat de diferite au fost cele doua sarcini? Ti-a fost mai usor la Kadri, tinand cont ca aveai experienta cu Sofia?
Cele doua sarcini ale mele au fost foarte diferite si nu, la Kadri nu a fost mai usor. Pentru mine a doua sarcina s-a dovedit a fi una dificila. Am avut dureri mari pe toata perioada sarcinii si am stat deseori cu teama ca voi pierde sarcina. Din fericire acest lucru nu s-a intamplat si am nascut la termen un baietel sanatos si foarte alintat.

- Cum ai reusit sa treci peste momentele mai putin placute din timpul sarcinii? Cu siguranta au existat…
I-am avut pe Dragos si pe Sofia alaturi de mine. De asemenea parintii nostri m-au ajutat de cate ori am avut nevoie. Nici prietenele mele nu au stat deoparte cand am avut nevoie de o incurajare. E foarte important sa ai pe cineva drag alaturi atunci cand ti-e greu si am avut parte de acest lucru din plin, multumesc lui Dumnezeu.

- Apropo de Kadri si de Sofia, cum le-ai ales numele? Care este povestea lor?
Cand am avut acel vis, la 25 de ani, pe fetita din vis o chema Sofia. Kadri a fost numele strabunicului lui Dragos. El a avut o poveste de viata extraordinara si am ales acest nume pentru fiul nostru nu doar pentru a pastra vie memoria strabunicului ci si pentru semnificatia acestui nume. Kadri inseamna VALOARE si el a adus, intr-adevar, un plus de valoare vietii noastre frumoase.

- Cum e Kadri ca bebelus? Este cuminte? Nazdravan? Te trezeste des noaptea? Total diferit de Sofia?
Kadri este vesel si prietenos. In primele doua luni nu a zambit deloc si ne-am temut ca va fi un ursuz, dar imediat ce a inceput sa inteleaga si sa se simta in siguranta cu noi toti a devenit foarte, foarte vesel. E linistit in cea mai mare parte a timpului…p lange rar, doar daca il doare ceva sau e foarte obosit. Se trezeste de trei ori pe noapte pentru a manca dar adoarme repede la loc. Acum mi se pare ca seamana foarte bine copiii mei. Si Sofia e un copil vesel si asa a fost mereu.

- Alaptezi sau il hranesti cu lapte-formula?
Alaptez. De o saptamana am inceput diversificarea si merge foarte bine.

"Unii spun ca-mi alint prea mult copiii"

- Esti o mamica extrem de prezenta pe Facebook. Cu siguranta ai citit despre diversele polemici legate de alaptare, nastere naturala, vaccinuri, educatie prin smotoceala… Care sunt valorile dupa care te ghidezi tu, ca mama, ca femeie?
Eu sunt adepta educatiei prin blandete, rabdare si maxima iubire. Unii spun ca-mi alint prea mult copiii, ca-i las prea liberi si ca vor ajunge sa mi se urce in cap. Dar asa vad eu lucrurile. Orice forma de agresivitate ar naste agresivitate. Traim vremuri in care oamenii au uitat sa ierte, sa-si iubeasca aproapele si daca nu facem ceva pentru a ne intoarce la radacini, acolo unde iubirea isi are baza, omenirea va sfarsi prin haos si se va autodistruge. De aceea cred cu tarie ca trebuie sa ne educam copiii altfel decat am fost noi crescuti,ca trebuie sa abandonam prejudecatile si ambitiile si sa acordam o sansa viitorului copiilor nostri invatandu-i sa fie mai buni.

- Ce ai descoperit nou la Dragos, sotul tau, de cand ati devenit parinti?
Dragos este acelasi sot si tata bun. In afara de faptul ca are, la fel ca mine, mai putin timp liber nu s-a schimbat nimic.

- Si cum ati resimtit prezenta copiilor in relatia voastra de cuplu? Cum reusiti sa va acordati timp doar voua?
Pe noi copiii nu ne incurca, ei ne-au implinit vietile. Nu ne asteptam niciunul ca lucrurile sa stea ca inainte de a avea copii, sa avem acelasi timp pentru noi, sa evadam oriunde, oricum si oricat avem chef. Dar aceasta este familia! Asa ca improvizam!

- Revenind la copii, ce iti place cel mai mult la Sofia?
Sofia are noua ani si cel mai mult imi place ca si-a pastrat inocenta. Dincolo de dezvoltarea ei fizica in sufletelul ei se bucura si iubeste viata ca atunci cand era mititica. Este curata pe dinauntru.

- Cum gestionezi conflictele care apar intre tine si Sofia?
Cu rabdare.

- Cat de mult te ajuta in ceea ce-l priveste pe Kadri?
Foarte mult. Sofia e prietenul cel mai bun al lui Kadri iar el se uita la ea ca la o zana. Zambeste in fiecare secunda in care o vede. Ea ma ajuta sa-l schimb, sa-l spal, petrece timp cu el si se joaca atunci cand eu trebuie sa fac diverse prin casa. Totusi, increc sa nu o incarc prea mult si sa o transform intr-o mama asa ca ii las timpul ei pentru ea insasi atunci cand mi-l cere. Nu ii impun sa stea cu fratele ei daca vrea sa faca altceva…cred ca ar fi gresit sa fac asta.

 - Cum arata acum o zi obisnuita din viata ta de mamica a doi copii? Mai ales ca te si implici in diverse campanii de strangere de fonduri...
Am zile mai aglomerate, zile cu haos, zile mai linistite sau mai vesele…ca orice alta femeie, cred. Atunci cand lucrez la un proiect nu renunt la a mai fi mama ci jonglez cu timpul in asa fel incand sa ma pot ocupa si de copiii mei si de ceea ce intentionez sa fac. Nu iese mereu perfect, nu intotdeauna fara stres, si nu mereu la timp dar sunt bucuroasa ca “ma misc” si ca reusesc sa fac ceva si din punct de vedere profesional fara sa renunt la a sta cu familia mea.

- Ce anume te determina sa te implici in campaniile de strangere de fonduri?
Cum ar arata lumea daca am fi singuri in ea? Ar fi pustie si noi am fi pustii.

- Cum ramane cu muzica?
Deocamdata fac muzica pentru copii. Asta ma multumeste acum.

- La final, hai sa facem un exercitiu de imaginatie: cum te vezi in postura de… bunica?
Ha, ha…Doame-ajuta sa ajung acolo si sa fim sanatosi!

Foto: Facebook
 

 

Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat
    Abonează-te la newsletter

    Caloria.ro
    ..

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!