Toată lumea îmi spune că sunt foarte curajoasă să aduc pe lume al treilea copil.
Nu sunt, să știți. Sunt terminată de emoții, nu am dormit o noapte de peste trei luni, noroc de zilele în care mai apuc să moțăi la prânz și așa mă mențin pe linia de plutire. Mi-a tot fost rău, de prin săptămâna a cincea de sarcină.
Rău fizic, plus frământările, plus vina că parcă nu mă bucur suficient de bobul de mazăre care crește în mine. Acum puiul e cât un măr deja, mă rog, apoi va fi cât un mango și, în final, cât un bebeluș pufos, numai bun de venit pe lume.
(...)
Citește mai mult pe ruxandraluca.ro
