Sari la conținut

AAP: Copiii sunt atât de suprastimulaţi, încât doctorii ar trebui să le prescrie reţete de joacă

Pentru foarte mulţi dintre părinţi, începutul şcolii marchează şi startul cursei pentru performanţa copilului. Ne dorim atât de mult ca urmaşii noştri să reuşească în viaţă, încât facem tot posibilul să ne asigurăm că meseria pentru care au fost sortiţi nu le scapă printre degete, din neglijenţa noastră. Astfel, odată cu începere unui nou an şcolar, ne înscriem copilul le 1-2-3 sau de ce nu 4 cursuri extracurriculare: şah, înot, fotbal, engleză, germană , pian, balet etc, doar-doar om respira uşuraţi de pe acum, asigurându-ne că al nostru micuţ va face performanţă, la un moment dat. Un nou raport al Academiei Americane de Pediatrie arată, însă, că mai bine am pune stiloul copilului în cui şi ne-am lăsa copilul să se joace liber.

„Joaca nu este deloc neserioasă”, se arată în rezultatele raportului. Cercetările arată foarte clar că joaca este cea care îi ajută pe copii să îşi dezvolte limbajul, vocabularul, aptitudinile de negociere, să se lupte cu stresul şi, mai mult decât atât, să îşi seteze obiective, urmărind atingerea lor. Raportul avertizează că părinţii şi şcolile se focusează prea mult pe performanţele şcolare, încât pediatrii ar trebui să ia atitudine şi să le prescrie copiilor reţete în care să se menţioneze clar că trebuie să se joace.

► Citeşte şi ADHD? Nu! De ce copiii noştri sunt, de fapt, atât de agitaţi

Academia Americană de Pediatrie identifică patru tipuri de jocuri, în funcţie de vârsta copilului:

  • Jocul obiectiv -  începe când copilul bagă obiecţie în guriţă şi continuă cu micuţul folosindu-se de anumite jucării ca de obiecte pe care le folosesc adulţii: „uite, mami, am şi eu telefon!”
  • Jocul fizic sau locomotor – începe cu micuţul făcând mişcări inspirate de cântecele („Am o căsuţă mică, aşa şi aşa…”) şi continuă cu lupta cu pernele. Printre beneficiile aduse copilului, se numără dezvoltarea aptitudinilor de comunicare, de negociere, încurajând dezvoltarea emoţională şi intelectuală a copilului.
  • Jocul în spaţiul exterior – alergare, jucatul cu mingi. Studiiile arată că explorarea spaţiilor exterioare îi ajută pe copii să aibă performanţe şcolare mult mai bune decât cei care se joacă mai mult timp în interior.
  • Jocul social sau de imitare (singur sau cu alţi prieteni) – în care copilul intră în rolul profesorului în faţa jucăriilor, a vânzătoarei, a prezentatorului TV etc.

De ce a devenit jocul atât de străin copiilor?

Rezultatele studiului arată că tot mai mulţi părinţii îşi înscriu copiii la diverse cursuri din cauza presiunii sociale, şi nu pentru că intenţiilor lor sunt rele. „Simţindu-se vinovaţi, părinţii au intrat parcă într-o competiţie în care câştigă cel care reuşeşte să aleagă pentru copilul lui cele mai bune cursuri”. 

Pentru a schimba această tendinţă, Academia Americană de Pediatrie recomandă să le dăm copiilor timp liber, si îi lăsăm să se joace şi chiar să ne jucăm cu ei. „Îi putem ajuta să le punem o piesă în puzzle, dar nu să le facem tot puzzle”, scriu specialiştii AAP.

► Citeşte şi Vrem ce-i mai bun pentru copiii noștri. Dar nu vrem, poate, prea mult și uităm de ei?

Sursa foto: Free pik

Sursa
 

Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat
    Abonează-te la newsletter

    Caloria.ro

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!