Diabetul juvenil

Statistic vorbind, numarul cazurilor de diabet care apare in prima copilarie este intr-o alarmanta crestere. Medicii nu cunosc care sunt factorii de risc, dar suspecteaza o importanta componenta eraditara, dar ca exista si un cumul de factori care pot declansa boala la ca copii prescolari.  Specialistii cred ca pe fondul unor gene predispuse la aparita diabetului juvenil se adauga obiceiurile alimentare gresite la varstele mici, dar si chimicale din hrana, toxine din mediu, sedentarism.

Diabetul juvenil poate sa fie declansat si de o afectiune virala puternica prost sau insuficient tratata. Diabetul juvenil apare in mica copilarie sau in perioada care precede pubertatea pe fondul modificarilor hormonale care au loc in organismul copilului.

NU exista o varsta critica, in cazul diabetului juvenil, dar cele mai frecvente cazuri apar in intervalul de varsta 5-7 ani. Boala este una severa si implica tratarea si supravegherea stricta a copilului. Gravitatea boli depinde insa de momentul in care a fost descoperita astfel ca este foarte bine ca parintii sa cunoasca principalele simptome care pot indica diabetul juvenil.

Mictiuni frecvente si/sau enurezis. Pot sa apara semne de intrebare daca copilul incepe sa ude patul noaptea sau daca merge prea des la toaleta. Totusi, enurezisul are alte cauze, mai ales de natura  psihologica, care tin de dezvoltarea copilului, asa ca oricum trebuie sa fiti atenti si la alte simptome.

Iritabilitate. Copilul poate avea schimbari de dispozitie dese, se poate enerva usor sau poate fi morocanos fara motiv. Trebuie sesizata mai ales o schimbare de atitudine si o schimbare de personalitate care apare intr-un interval de timp scurt, in cateva saptamani

Copilul este mereu insetat. Copilul bea apa mai mult decat in mod obisnuit, fara sa fi intervenit o schimbare in conditiile de mediu (caldura excesiva, de exemplu), iar acesta se intampla permanent.

Copilul cere mai multa mancare. Aceasta nu inseamna neaparat diabet, pentru ca poate sa fie  si o "foame sanatoasa", ca urmare a activitatii fizice sau nevoilor corpului din perioada de crestere. Daca aceasta cerere apare concomitet cu cresterea senzatiei de sete si cu mictiuni frecvente, poate sa fie un semn de intrebare.

Oboseala este unul din semnele care te pot duce cu gandul la diabet, mai ales daca aceasta este nejustificata si este asociata cu o stare de aparie, fara sa existe un motiv temeinic.

Pierdere in greutate este un semn de alarma general valabil. Acest indicator devine cu atat mai alarmant daca cel mic mananca normal sau chiar cere mancare.

Tulburari de vedere sunt mai greu detectabile la copii, mai ales la cei mici. Totusi, parintii sunt cei care pot observa schimbari legate de calitatea vederii.

Infectii cutanate care se vindeca mai greu sau care se suprainfecteaza desi au fost tratate corect, pot fi un indicator relevant. Atunci cand glicemia corpului este crescuta, se pot dezvolta mai usor micoze si alte infectii cutanate.

Dureri abdominale si senzatie de voma. Aceste manifestari sunt rare in cazul acestei boli, dar se pot intalni totusi la copiii la care diabetul este depistat cu intarziere, scrie comment-sur-tout.fr.

Parintii sunt cei care trebuie sa discute cu medicul despre aceste simptome, daca le observa la copil. Acest lucru este necesar, deoarece pe parcursul unui control medical obisnuit pot fi trecute cu vederea.

Este important ca la fiecare control general al copilului acestuia sa-i fie verificata si glicemia, mai ales in cazul copiilor care au rude care au diabet.