România a trecut pragul de 50% la analfabetismul funcțional în Matematică și se apropie de același prag la Citire. Rezultatele PISA 2025 coboară pe toate cele trei competențe testate, Științe, Citire și Matematică, iar diferența dintre elevii avantajați și cei dezavantajați rămâne mult peste media OCDE. Ministrul Educației, Mihai Dimian, a intrat în detaliile acestor cifre și a anunțat primele măsuri.
Testele au fost administrate în prima jumătate a anului 2025, unor elevi născuți în 2009, aflați în clasele a VII-a, a VIII-a și a IX-a. Eșantionul de 7.725 de elevi a fost construit pentru a reprezenta întreaga generație, aproximativ 172.000 de tineri înscriși în sistemul de învățământ românesc.
Ce înseamnă, de fapt, „rural" și „urban" în aceste rezultate
Cifra care a circulat cel mai mult e diferența de 109 puncte la Matematică între rural și urban. Dimian spune că această cifră a fost citită greșit. Aproape nouă din zece elevi testați erau deja la liceu, în clasa a IX-a, iar eticheta rural sau urban vine de la liceul în care învăța elevul în momentul testării, nu de la școala gimnazială pe care a absolvit-o.
Motivul ține de felul în care se face repartizarea la liceu. După Evaluarea Națională, cei cu rezultate bune ajung, în majoritate, în licee din oraș, indiferent dacă au terminat gimnaziul la sat sau la oraș. Rămân în liceele rurale exact cei filtrați de acest proces de selecție. Diferența de 109 puncte include deci selecția din trecerea la liceu, nu doar calitatea educației primite înainte de asta. Ministrul nu neagă, totuși, că există decalaje reale între școlile generale din mediul rural și cele din urban, motiv pentru care anul acesta a crescut coeficienții de finanțare pentru unitățile din mediul rural și a lansat un plan de reducere a abandonului școlar.
De ce par atât de diferite rezultatele de la Evaluarea Națională și de la PISA
La Evaluarea Națională din 2024, 31% dintre elevii care au dat proba de Matematică au luat note sub 5. La PISA, procentul celor care nu ating nivelul minim urcă la 52%. La prima vedere, distanța e mare. Problema, spune Dimian, e că cele două procente nu se raportează la aceeași populație. Cifra de la Evaluarea Națională ia în calcul doar cei 153.000 de absolvenți prezenți la examen, nu toți cei aproape 182.000 de elevi din clasa a VIII-a din anul respectiv. Raportat la toată generația, ponderea celor sub nota 5 urcă la 42%, mult mai aproape de rezultatul PISA.
Cele două teste nici nu măsoară același lucru. Evaluarea Națională verifică cât de bine a fost parcursă programa, PISA verifică dacă elevii pot folosi ce au învățat în situații concrete. Apropierea rezultatelor arată totuși o realitate comună: aproape jumătate din clasa a VIII-a nu ajunge la nivelul minim stabilit pentru finalul gimnaziului, iar mulți dintre acești elevi au fost promovați printr-o exigență scăzută, nu pentru că au acumulat cunoștințele necesare pentru nota 5.
Un fenomen internațional, dar cu un decalaj care nu se închide
Scăderea din 2025 nu e doar a României. Media OCDE a coborât aproape la fel de mult la Matematică și la Științe, iar la Citire scăderea internațională a fost chiar mai mare. Între PISA 2019 și PISA 2025, scorul românesc a pierdut 9 puncte, media OCDE a pierdut 19, așa că decalajul procentual dintre România și restul țărilor dezvoltate s-a mai strâns puțin, nu s-a lărgit.
O parte din explicație ține de anul de școală făcut online, în plină pandemie, exact în perioada acoperită acum de testarea PISA. Ministrul mai aduce în discuție un factor mai recent: cercetători de la Harvard, de la Institutul Santa Fe și de la Barcelona Computational Foundation vorbesc despre un posibil „virus cognitiv" legat de folosirea inteligenței artificiale, cu efecte pe termen lung asupra modului în care elevii gândesc și învață, la care se adaugă timpul pe rețele sociale și schimbarea obiceiurilor de lectură.
Comparația cu Finlanda și Estonia complică puțin narativul obișnuit. Finlanda nu a progresat, ci a regresat constant în ultimii ani, iar decalajul dintre România și Finlanda a scăzut de la 143 de puncte în 2006 la 63 de puncte acum. Estonia, în schimb, a intrat în PISA încă de la prima ediție cu un scor foarte mare, pe care l-a păstrat aproape neschimbat, în timp ce media internațională se prăbușea în jurul ei.
De unde vine decalajul structural al României
Rămâne întrebarea centrală: de ce nu a reușit România să evolueze mai bine decât trendul internațional? Ministrul găsește un răspuns parțial într-un raport OCDE recent, „Education at a Glance" 2025: elevii români primesc puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în ciclul primar și gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE. Diferența echivalează practic cu „2 ani de școală" în plus pentru țările OCDE, până la vârsta de 15 ani, ceea ce ar putea explica singur circa 40 din cele 50-60 de puncte care despart România de restul lumii de mai bine de un deceniu. Orele lipsă nu apar doar în programul săptămânal, ci și în vacanțele mai lungi: România are 16,6 săptămâni de vacanță pe an, față de 13,5, media OCDE.
Ce propune ministerul
Prima măsură vizează programele „Școala altfel" și „Școala verde". Dimian nu vrea, deocamdată, mai multe ore sau săptămâni de școală, ci un orar identic cu restul anului pentru aceste două programe, cu activități remediale și aplicate, legate de probleme reale și de meseriile viitorului, în locul zilelor libere sau slab structurate de până acum.
A doua măsură ajunge direct la elevii cu rezultate slabe: toți cei cu medii sub 7 sau calificative echivalente vor participa săptămânal la activități remediale la matematică și la limba și literatura română. Detaliile de implementare urmează într-un plan separat.
Recunoașterea unui eșec colectiv
Dimian nu vinde aceste măsuri drept soluție miraculoasă. Amintește că proiectul „România Educată", legile educației din 2023, creșterile salariale din 2023-2024 și investițiile în infrastructură au nevoie de timp ca să dea rezultate, dar recunoaște deschis că până la testarea din 2025 reformele astea nu s-au văzut încă în performanța elevilor.
Pentru el, condițiile mai bune din școli și sprijinul pentru profesori nu ajung fără elevi motivați, profesori exigenți, părinți care verifică temele și lectura, și comunități care chiar prețuiesc educația. Cere și o evaluare lucidă a reformelor anterioare, derulate sub foștii miniștri: le numește necesare, dar insuficiente, și spune că rezultatele slabe trebuie asumate deschis înainte de a porni, în grabă, alte reforme.
România are mult de recuperat. Dar progresul rămâne posibil chiar în condițiile actuale, cu condiția să privim realitatea fără ocolișuri și să construim pe termen lung, cu răbdare.
