Cercetatorii de la Universitatea din Arizona sustin ca, de fapt, prosoapele sunt cele care contin cele mai multe bacterii in comparatie cu alte articole de uz casnic, deoarece acestea sunt folosite pentru a sterge mainile si suprafetele care ar fi putut intra in contact cu produse din carne cruda. Astfel, au fost identificate bacterii coliforme - bacterii prezente in fecale, care pot duce la aparitia focarelor de toxiinfectie alimentara si diaree - in 89 % din prosoapele de bucatarie si E. coli in 25,6 % dintre prosoapele de baie. „Puteti contamina mancarea atunci cand va stergeti pe maini, ulterior contaminati si alte alimente sau aduceti mainile la gura etc. Prin utilizarea acelorasi prosoape pentru fata si pentru baie, bacteriile s-ar putea raspandi intre membrii familiei care folosesc aceleasi prosoape“, sustine Charles Gerba, autorul studiului, citat de Daily Mail.
7 obiecte din casa despre care crezi ca sunt sigure. Dar nu sunt!
Ce spune luna nașterii despre copilul tău: magia bebelușilor de noiembrie
Noiembrie aduce pe lume copii care par să aibă o profunzime aparte. E luna în care toamna se stinge încet, iar natura se retrage spre interior. Nu e întâmplător că și bebelușii născuți acum par mai liniștiți, mai atenți, mai conectați cu lumea din jur într-un mod tăcut, dar intens.
Copiii născuţi din mame care au avut Covid-19 în timpul sarcinii prezintă un risc crescut de diagnostic de autism, indică un studiu
Infecţia în timpul sarcinii cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă boala Covid-19, asociată cu un risc crescut de tulburări de neurodezvoltare la copii. Specialiştii subliniază că rezultatele nu demonstrează o relaţie cauzală directă între Covid-19 şi autism, însă sugerează o asociere care necesită o monitorizare medicală atentă.
MedLife lansează Longevity 100+, primul și cel mai amplu program de testare genetică din regiune
România traversează o perioadă esențială de schimbare în domeniul sănătății. Presiunea tot mai mare asupra spitalelor, creșterea incidenței bolilor cronice, costurile ridicate ale tratamentelor și așteptările pacienților se suprapun peste evoluția rapidă a tehnologiilor de inteligență artificială și testare genetică. Aceste transformări creează premisele unei tranziții fundamentale: trecerea de la medicina reactivă, în care pacientul ajunge la medic doar atunci când boala se manifestă, la medicina preventivă și personalizată, centrată pe diagnostic precoce, prevenție și îmbunătățire a calitatății vieții. Este vorba despre o medicină a individului, care se adresează fiecărei persoane în parte, nu unor tipologii generale precum „bărbatul de 40 de ani” sau „femeia de 30 de ani”.













