Sari la conținut

Rolul părintelui nu este să facă încă o persoană după chipul și asemănarea sa

Eu nu cred că venim pe lume cu creierele ca niște coli albe pe care cineva trebuie să le umple cu informație. Cred că nu trebuie să fim profesorii copiilor noștri, există personal calificat (teoretic) pentru asta. Hai să fim mai degrabă ghizii lor. Cei ce le arată câte cărări se deschid în față și explică pe înțelesul copilului ce e la capătul cărării și care sunt consecințele fiecărui pas.

Cred că trebuie să le lăsăm suficient de multă libertate cât să-și pună la contribuție mintea, fără ca asta să însemne că decide copilul ce e mai bine pentru el. Cred că o vreme trebuie să le dăm de ales între o variantă sigură și altă variantă sigură, până când vor învăța să deosebească ispitele și pericolele. Le putem educa gusturile, dar nu fibra interioară. Cu aceea se nasc.
Nu încercați să vă creșteți pe voi. Nu le cumpărați lor ce n-ați avut voi doar ca să stingeți o sete din copilărie. Priviți-i cu atenție și încercați să-i cunoașteți, pentru că ei știu de foarte devreme ce vor și ce nu vor, ce le place și ce nu le place. Creșteți-i pe ei, nu vă substituiți părinților voștri și nu încercați să reparați în ei ceva ce v-a durut pe voi în copilărie.

Folosiți greșelile părinților voștri. Nu sunteți condamnați să le repetați. Nu sunteți obligați să fiți mai buni decât ei. Ca să vă iubească, iubiți-i așa cum au nevoie, când au nevoie. Fiți sprijinul lor, fiți temelia lor, fiți mâna care îi susține, scutul care îi apără, fiți rădăcina lor. Dar dați-le aripi. Trebuie să-i seduceți. Trebuie să-i atrageți. Să le dați încredere în forțele lor, să le încurajați independența, să-i lăsați să se descurce, chiar dacă nu-i scăpați nici o secundă din ochi.

(…)

Apoi sunt înghițiți de Lume. Și dacă nu le-ați pus în bagaj tot ce le trebuie ca să țină piept lumii, dacă le-ați fost sistem simbiotic de menținere a vieții, dacă v-ați făcut preș în fața dorințelor lor, le va fi greu să înțeleagă de ce restul Lumii nu îi tratează la fel.

Fiți oglinzi bune. Fiți modele demne. Gândiți-vă dacă doriți ca atunci când vor fi mari, să vă semene. Dacă ați fi mulțumiți să vă recunoașteți în ei ca adulți, nu acum, când, prin mimetism, le e ușor să se camufleze în versiuni miniaturale ale părinților lor.

Citește mai mult pe injoaca.ro!

Foto: 123rf.com

Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat
    Abonează-te la newsletter

    Caloria.ro
    ..

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!