Sari la conținut

Viaţă de mamă: De ce îmi mai alăptez copilaşul în vârstă de 5 ani

În urmă cu câţiva ani, am citit pe un blog povestea unei mame care îşi alăpta la sân fetiţa  de 5 ani. Nu îmi amintesc exact toate detalii, dar ştiu că foarte multe mame au fost atât de şocate şi de indignate, încât ai fi putut crede că le-a rugat cumva mămica respectivă să contribuie şi ele la stocul de lapte necesar pentru micuţ. 

„Scârbos”, „indecent”, „nenatural”, „dezgustător”, „sinistru”, „pervers”, „ce naiba se întâmplă cu lumea aceasta?” – cam la aceste cuvinte s-ar fi putut rezuma toate comentariile de pe blogul respectiv. Iar cele mai multe dintre păreri conţineau cuvinte precum „pedofilie” şi „abuz infantil”.

Nu pot să nu mă întreb: la ce vârstă se transformă cea mai emoţionantă şi puternică legătură dintre mamă şi copil într-un act de pedofilie? 2, 3, 4, 5, 6? Dacă este 5, aruncaţi cu pietre în mine, căci mare mi-a fost apoi şi mie păcatul!

Să îţi povestesc!

A fost în vreme în care nu mi-aş fi putut închipui că se poate vorbi despre alăptare la 5 ani. Când Nora a împlinit 4 luni, am citit despre această mamă care spunea pe blogul ei că îşi alăptează copilul în vârstă de 5 ani şi, trebuie să recunosc, am fost şocată, dar mi-am păstrat părerea pentru mine.

Acum, însă, mă apucă râsul când îmi amintesc de naivitatea mea. Cred că nu e nimic în neregulă dacă recunosc faptul că Nora, până la 2 ani şi jumătate, a mâncat, în proporţie de 90, numai lapte de la sân. Refuza pur şi simplu să mănânce şi altceva. Şi îmi venea să îmi smulg părul din cap când auzeam oameni care mă acuzau că o forţez pe micuţa mea să mănânce de la sânul meu. Recunosc, se poate să fi încercat să o forţez să mănânce – mâncare solidă – dar nici măcar asta nu mi-a ieşit, pentru că scuipa absolut tot ceea ce îi ofeream.

Mai mult decât atât, pe la 2 ani şi jumătate Nora începuse să sugă de parcă ar fi fost pentru ultima dată când i-aş fi dat să mănânce, pentru tot restul vieţii. Cu cât încercam să o ţin mai departe de sânul meu, cu atât mai mult voia parcă să îl devoreze.  Îmi amintesc cum nopţile se trezea plângând şi striga „ţiţi”, „ţiţi”. I-am spus de zeci de ori că nu mai e, că nu o mai las să doarmă cu mine, dacă mai face aşa… Iar ea nu spunea decât: „te rog, mama, te rog din tot sufleţelul meu…”

Cum să mai refuz? Spune-mi tu, cum să mai spun nu?! Chiar şi tati îmi spunea:”Haide, mai dă-i…”

►Citeşte şi Ce presupune înţărcarea blandă a puiului tău

Iar într-o zi, Doamne, îmi amintesc că a mâncat un castronel întreg de cereale. Am răsuflat uşurată şi mi-am spus: „gata, a înţeles că nu mai e lapte şi gata… am scăpat…”

Dar ce credeţi? Împlinise patru ani şi tot mai adormea la sânul meu… şi tot cu sânul meu în guriţă se trezea.  Ar fi vrt să primească şi mai mult de atât, dar am învăţat să ne limităm…

Acum, la cei 5 anişori şi jumătate, a învăţat să trăiască fără laptele meu. Mai sunt dimineţi în care mai strigă după ţiţi şi când mai găseşte câte ceva i se luminează ochii de bucurie.

Aşa că… mă transformă acest lucru într-o pedofilă?

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alăptarea până la cel puţin doi ani şi chiar după. Asta înseamnă că un copil al trebui să se oprească odată cu cea de a doua aniversare? Sau după 2 ani şi jumătate? Sau să îi spun la 3 ani „Gata, nu-ţi mai dau”?! Vreau să aud cum îmi spune o mamă care a alăptat că s-a trezit într-o zi şi a spus: „Gata, descurcă-te şi fără laptele meu, că eu nu îţi mai dau!” Şi aş vrea să îmi spună experţii cum pot face ca micuţa mea să nu mai plângă, dacă o refuz. Aş vrea ca toţi experţii aceştia care dau sfaturi peste sfaturi să se informeze, să cerceteze şi să afle cum este mai bine. Pentru că eu chiar m-am informat şi iată ce am aflat:

► Citeşte şi Care este vârsta potrivită pentru înţărcare?

Katherine Dettwyler – profesor de antrolopolgie şi autor al cărţii “Alăptarea – Perspectivă bioculturală”-  susţine că înţărcarea trebuie să se producă undeva între 2.5 şi 7 ani. De unde acest interval? A studiat primatele şi a ajuns la următoarele concluzii:

  • Majoritatea maimuţelor înţarcă atunci când puilor le apar molarii de minte, adică undeva pe 5.5 – 6 ani umani.
  • Cimpanzeii şi gorilele îşi alăptează puii pentru o perioadă de 6 ori mai lungă decât cea a gestaţiei – La oameni s-ar traduce prin 4.5 ani.
  • Un studiu asupra primatelor a arătat că puii au fost înţărcaţi când au atins 1/3 din vârsta de adult.
  • Studiile au arătat că sistemul imunitar al copiilor nu se maturizează complet decât pe la 6 ani. Şi este bine cunoscut faptul că laptele matern întăreşte sistemul imunitar şi, mai mult, îşi adaptează conţinutul în funcţie de necesităţile copilului.

„Datele cu privire la primatele non-umane arată că puiul este construit să poată primi toate beneficiile laptelui matern minimum doi ani şi jumătate, până la şapte ani”, spune Dettwyler  în cartea sa.

V-aţi întrebat vreodată de ce un copilaş nu renunţă la suzetă, de ce îşi suge degetul până la 6 ani sau de ce îi este frică să doarmă fără ursuleţul sau păturica lui preferate?

► Citeşte şi Despre jucăria de care copilul nu se desparte când doarme. Cum procedăm cu ea?

Pe vremea când oamenii vânau pentru a se hrăni, copilaşii nu erau niciodată înţărcaţi până în patru ani. Motivul? Nu existau cereale, piureuri sau vitamine care să suplimenteze nevoile alimentare ale copilului. Şi cum carnea erau greu de mestecat şi de digerat, alăptarea la sân rămânea cea mai bună opţiune. Sau.. v-aţi întrebat de ce dinţii de lapte se numesc “de lapte” şi de ce cad după 6 ani?

► Citeşte şi Beneficiile uluitoare ale laptelui matern

Aşa că să nu mai numim mămicile care alăptează după doi ani ciudăţenii ale naturii. Nu spun că mamele care nu alăptează sau care alăptează foarte puţin sunt rele, dar eu cred că natural este cât mai mult posibil şi nu invers. Deci, să nu mai judecăm prin prisma naturalului…

Femeile care alăptează la 5-6 ani sunt, pentru mine, adevărate eroine ale lumii acesteia marcate de atâta mâncăruri superficiale, de atâta tehnologie, de atâtea mămici gata să arate cu degetul la fiecare secundă. Bravo lor că îşi pot asculta copiii şi instinctele lor, în loc de cerinţele culturale!

► Citeşte şi Adina Păun, consultant în alăptare: „E absurd să judecăm o mamă prin prisma faptului că alăptează sau nu”

► Citeşte şi Lăsaţi mamele care nu alăptează în pace!

Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat
    Abonează-te la newsletter

    adevarul.ro

    click.ro
    ..

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!