De ce si mai ales cum sa citim cu copiii?

Nu mai este nevoie sa ii convingem pe parinti despre importanta cititului de la cea mai mica varsta, studiile aratand ca:

·       Exista o relatie directa intre vocabular si capacitatea copilului de a diferentia sunete in perioada timpurie, dar si intre vocabular si intelegerea lecturii la cititorii scolari. Aceasta inseamna ca, o buna abilitate de comunicare orala, il plaseaza pe copil in pozitia de a fi un bun cititor.

·       Acei copii din medii sociale defavorizate din punct de vedere socio-economic, sunt in urma copiilor de aceeasi varsta, atat in privinta abilitatii de a comunica oral (dar si a altor abilitati) in momentul intrarii in scoala obligatorie – datorita faptului ca nu beneficiaza de experiente de comunicare bogate, de timpuriu.

·       Copiii invata prin imitatie si imita ceea ce se intampla in jurul lor, printre care si comportamentul si atitudinea parintilor fata de citit. Daca un copil isi vede parintii citind acasa, el primeste un mesaj foarte puternic despre importanta cititului. Activitatile de alfabetizare realizate acasa, in perioada timpurie a vietii includ activitatile de citire (de carti, ziare, reviste, retete, bonuri de cumparaturi), scriere (liste de cumparaturi, scrisori, planificarea meniului), vizita la biblioteci cu parintii, ca si cititul impreuna cu parintii.

·       Varsta la care este stabilita o rutina a cititului in familie reprezinta cel mai important predictor al abilitatilor de comunicare orala pentru copil. Parintii pot sa inceapa sa le citeasca copiilor de cand sunt inca in burtica mamei, astfel incat, bebelusul se va obisnui cu ritmul si modulatiile vocii mamei si va exersa abilitati timpurii de ascultare, chiar si inainte de a intelege bine despre ce este vorba.

·       Copiii carora parintii, dar si ceilalti adulti care ii ingrijesc obisnuiesc sa le citeasca, vor avea o atitudine pozitiva fata de carti si le vor asocia cu relatii apropiate si calde. De asemenea, acesti copii vor invata de timpuriu cum se ingrijeste o carte, cum se rasfoiesc paginile, se vor uita pe imagini si vor exersa sa le descrie.

·       Cititul exerseaza cu copiii limbajul decontextualizat. Acest limbaj nu se refera la lucrurile din imediata apropiere si din mediul copilului, este un limbaj mai abstract. Copiilor le este usor sa-si exprime nevoile (Mi-e sete. Vreau banana) sau sa vorbeasca despre obiecte fizice aflate langa ei (Da-mi pelerina. Vreau calul). Vorbirea decontextualizata le solicita copiilor folosirea descrierilor, a povestirii sau chiar a jocului de rol. Cand un adult citeste o poveste unui copil are ocazia de a discuta despre personaje, dar si de a redefini cursul povestii. Toate aceste exercitii presupun folosirea limbajului decontextualizat.

O metoda foarte eficienta pentru stimularea dezvoltarii comunicarii orale a copiilor este citirea dialogata.

Citirea dialogata are loc atunci cand un adult impreuna cu un copil citesc o carte cu imagini si se concentreaza atat pe imagini cat si asupra povestii. Aceasta metoda de citire nu este acelasi lucru cu situatia in care un adult citeste o poveste unui copil prescolar, iar aceasta sta si asculta. In cadrul citirii dialogate, adultul il ajuta pe copil sa devina cel care spune povestea. Adultul devine ascultatorul cel mai important si cel care pune intrebari. Astfel, copilul are un rol activ in aceasta experienta a citirii, vorbeste despre poveste, adreseaza sau raspunde la intrebari, face legatura cu experienta lui de viata – aspecte mult mai importante decat ascultarea pasiva a unei povesti, in care interactiunea si comunicarea sunt limitate. Aceasta metoda de citire, nu dezvolta numai comunicarea orala, dar si capacitatea de intelegere, capacitatea de a povesti si repovesti si de a argumenta. Exersand citirea dialogata, copiii vor folosi mai multe cuvinte si vor vorbi in propozitii dezvoltate, pe masura ce exerseaza.

 

Metoda citirii dialogate a fost dezvoltata initial de psihologul american Grover Whitehurst, la inceputul anilor 1990. Metoda originala cuprindea urmatoarele secvente:

·       Provocarea copilului de a spune ceva despre cartea care se citeste.

·       Evaluarea raspunsului copilului.

·       Extinderea raspunsului copilului prin reformulare lui de catre adult si adaugarea de informatii.

·       Repetarea intrebarii pentru a ne convinge ca a retinut.

De exemplu, daca varsta copiilor este de doi ani, parintele, aratand pisica din carte intreaba: Ce este aceasta? Copilul poate raspunde:  O pisica. Adultul, exalueaza si extinde raspunsul copilului spunand: Asa este! Aceasta este o pisica neagra. Apoi adultul reia intrebarea initiala sau o poate extinde: De unde stii ca este o pisica?

Pentru a sustine si mai mult dezvoltarea limbajului, autorul metodei propune cateva tehnici, foarte actuale:

• Completarea propozitiilor. Cereti copiilor sa finalizeze cate o propozitie semnificativa, pe parcursul citirii.
• Solicitarea de a-si aminti continuarea. Cereti copiilor sa-si aminteasca firul povestii, daca vorbim despre o poveste pe care ati citit-o anterior.
• Provocare de a schimba firul povestii. Cereti copilului sa explice ce s-ar mai putea intampla sau cum s-au putea continua altfel.
• Intrebarile de tip: Ce? Unde? Cand? De ce? desi nu sunt intrebari deschise, in care copilul poate sa elaboreze liber, ele exerseaza atentia, memoria si capacitatea de repovestire.
• Solicitarea copiilor de a gasi o legatura intre poveste si viata de zi cu zi.

Cateva lucruri bune de stiut de catre parinti cand le citesc copiilor:

·       Atunci cand citim prima data o poveste noua copiilor, nu ne intrerupem, decat pentru strictul necesar (explicarea unor cuvinte, reformularea unor situatii mai greu de inteles). Copiilor nu le place sa fie intrerupti atunci cand povestea este citita pentru prima data, dar acest lucru nu se mai intampla la citirile ulterioare.

·       Repetarea unei povesti, citirea ei de mai multe ori, este normala si foarte importanta pentru copiii mici. Aceasta formeaza vocabularul copiilor. Cercetarile arata ca un copil trebuie sa auda un cuvant de 20 de ori pentru a deveni parte a vocabularului sau expresiv.

·       Nu trebuie sa uitam atunci cand citim copiilor ca lor trebuie sa le placa aceasta activitate. Toata stradania nostra de a imbogati vocabularul copiilor va fi in van, daca cititul nu este o experienta agreabila pentru copii.

 

Cristiana Boca

Gradinita Bambi Step by Step

 

Iata doua exemple care te pot ajuta sa citesti impreuna cu micutul tau:

Jack si vrejul de fasole

1. Gaseste un spatiu unde este liniste si asaza-te acolo impreuna cu copilul.
2. Incepe prin a te uita la coperta cartii si intreaba cu glas tare Despre ce poveste este vorba?
3. Citeste povestea cu pauze pentru a avea timp va uita la poze si discutati pe marginea lor.
4. La a doua citire a povestii, discutati pe baza intrebarilor, ca de exemplu:
   1. Ma intreb ce va spune mama lui Jack cand va veni acasa cu boabele de fasole...
   2. Oare ce ar face capcaunul daca l-ar prinde pe Jack? Tu ce ai vrea sa se intample?
   3. Ma intreb ce vor face Jack si mama lui cu tot aurul si bogatiile?
5. Leaga povestea de viata de zi cu zi a copilului:
   1. Te-ai catarat vreodata intr-un copac sau pe un gard? Ce s-a intamplat mai departe?
   2. Daca la tine in gradina ar creste astfel de boabe de fasole, ce ai face cu ele?
   3. Dar cu aurul capcaunului, ce ai putea face?
6. Explica-i copilului cuvintele necunoscute precum: capcaun, piata, targ sau altele pe care nu le-a mai intalnit. 

 

Rapunzel

1. Gaseste un spatiu unde este liniste si asaza-te acolo impreuna cu copilul.
2. Incepe prin a te uita la coperta cartii si intreaba cu glas tare Despre ce poveste este vorba?
3. Citeste povestea cu pauze pentru a avea timp va uita la poze si discutati pe marginea lor.
4. La a doua citire a povestii, discutati pe baza intrebarilor, ca de exemplu:
   1. Ma intreb De ce nu vroia Vrajitoarea ca frumusetea fetei sa fie vazuta si de alti oameni?
   2. Oare la ce se gandea Rapunzel toata ziua, inchisa in turn?
   3. Ma intreb Cum altfel ar fi putut cobori din turn sa se elibereze?
   4. Ce i-ai spune Vrajitoarei?
5. Leaga povestea de viata de zi cu zi a copilului:
   1. Ai vazut vreodata un turn asa inalt? Unde?
   2. Daca ai sta mai mult timp intr-un loc, ce ti-ar placea sa faci ca sa nu te plictisesti?
   3. Pe tine te-a salvat vreodata cineva?
6. Explica-i copilului cuvintele necunoscute precum: cosite, orb sau altele pe care nu le-a mai intalnit.