Un bebeluș care regurgitează puțin lapte după masă nu reprezintă, de obicei, un motiv de îngrijorare. Dar când vărsăturile devin tot mai puternice, apar după aproape fiecare masă, iar copilul pare în continuare flămând, poate fi vorba despre o afecțiune care necesită tratament medical: stenoza hipertrofică de pilor.
Această afecțiune apare cel mai frecvent în primele săptămâni de viață, de obicei între 2 și 8 săptămâni, și împiedică trecerea normală a laptelui din stomac în intestin. Deși este mai rară decât refluxul gastroesofagian, stenoza de pilor trebuie recunoscută la timp, deoarece vărsăturile repetate pot duce la deshidratare și dezechilibre ale sărurilor din organism.
Ce este stenoza hipertrofică de pilor și de ce apare
Pilorul este un mușchi situat la ieșirea din stomac, care controlează trecerea alimentelor către prima parte a intestinului subțire. În stenoza hipertrofică de pilor, acest mușchi se îngroașă și îngustează progresiv deschiderea prin care laptele ar trebui să treacă mai departe.
Pe măsură ce îngustarea devine mai pronunțată, stomacul nu se mai poate goli normal. Laptele se acumulează, iar bebelușul începe să vomite după alimentație. Simptomele se pot accentua în decurs de câteva zile, motiv pentru care părinții pot observa că un copil care inițial doar regurgita ajunge să vomite cantități tot mai mari.
Cauza exactă a afecțiunii nu este pe deplin cunoscută. Există o componentă genetică, iar stenoza hipertrofică de pilor apare mai frecvent la băieți și la copiii care au rude apropiate cu același diagnostic. Au fost identificați și alți factori de risc, însă prezența lor nu înseamnă că bebelușul va dezvolta obligatoriu boala.
Cum deosebești vărsăturile provocate de stenoză de regurgitarea obișnuită
Regurgitarea este frecventă la sugari și presupune eliminarea unei cantități mici de lapte, de regulă fără efort. Refluxul gastroesofagian la bebeluși este una dintre explicațiile obișnuite pentru acest fenomen. În schimb, stenoza hipertrofică de pilor poate provoca vărsături puternice, uneori descrise drept „vărsături în jet”, deoarece laptele este eliminat cu forță.
Un indiciu caracteristic este faptul că bebelușul poate părea flămând imediat după ce a vomitat. Deși tocmai a eliminat o mare parte din laptele consumat, încearcă să sugă din nou.
Alte semne care pot apărea sunt:
-
Vărsături repetate după alimentație, care devin progresiv mai puternice.
-
Scădere în greutate sau creștere ponderală insuficientă.
-
Mai puține scutece ude decât de obicei.
-
Semne de deshidratare, precum gura uscată sau fontanela deprimată.
-
Constipație ori scaune mai rare.
-
Uneori, mișcări vizibile ale stomacului după masă, înainte de vărsătură.
Vărsăturile repetate pot duce rapid la pierderi importante de lichide, mai ales în primele săptămâni de viață. Scăderea numărului de scutece ude, gura uscată și somnolența neobișnuită se numără printre semnele de deshidratare la bebeluși pe care părinții trebuie să le recunoască.
Vărsăturile asociate stenozei de pilor sunt, în mod obișnuit, fără bilă, adică nu au culoarea verde caracteristică vărsăturilor bilioase. Dacă bebelușul vomită verde, este necesară evaluare medicală de urgență, deoarece poate exista un alt tip de obstrucție intestinală.
Nu toți sugarii cu stenoză de pilor prezintă de la început vărsături în jet. Tocmai de aceea, agravarea progresivă a vărsăturilor la un bebeluș foarte mic trebuie evaluată de medic, chiar dacă inițial pare să fie vorba despre reflux.
Cum se stabilește diagnosticul și ce tratament este necesar
Dacă medicul suspectează stenoza hipertrofică de pilor, va examina abdomenul bebelușului și va recomanda, de obicei, o ecografie abdominală. Aceasta permite observarea îngroșării mușchiului piloric și este principala investigație folosită pentru confirmarea diagnosticului.
Pot fi necesare și analize de sânge pentru verificarea electroliților și a gradului de deshidratare. Vărsăturile repetate pot produce dezechilibre importante, iar acestea trebuie corectate înainte de intervenția chirurgicală.
Tratamentul standard este chirurgical, printr-o procedură numită piloromiotomie. Chirurgul secționează stratul muscular îngroșat, fără a deschide mucoasa stomacului, pentru a permite trecerea normală a laptelui către intestin. Operația se efectuează după stabilizarea copilului, iar prognosticul este, în general, foarte bun.
Majoritatea bebelușilor pot relua treptat alimentația după intervenție, conform indicațiilor echipei medicale. Unele vărsături pot continua pentru scurt timp după operație, fără să însemne neapărat că tratamentul nu a reușit.
Când trebuie să mergi de urgență la medic
Dacă un sugar foarte mic începe să vomite cu forță, mai ales dacă episoadele se repetă sau se agravează, este necesară evaluarea medicală în aceeași zi. Nu este recomandat să aștepți câteva zile pentru a vedea dacă problema dispare de la sine.
Mergi imediat la camera de gardă dacă bebelușul prezintă vărsături verzi, sânge în vărsături, semne de deshidratare, somnolență neobișnuită sau nu reușește să păstreze laptele consumat. Aceste simptome pot indica o problemă gravă, indiferent dacă este sau nu vorba despre stenoză de pilor. Există și alte simptome la bebeluși care nu trebuie ignorate, iar recunoașterea lor poate ajuta părinții să solicite la timp îngrijire medicală.
Părinții pot confunda uneori primele manifestări cu refluxul gastroesofagian, care este mult mai frecvent în primul an de viață. Diferența esențială este evoluția simptomelor: regurgitarea obișnuită apare fără efort și nu afectează, de regulă, creșterea copilului, în timp ce stenoza de pilor provoacă vărsături progresiv mai puternice și poate împiedica alimentația corespunzătoare.
Stenoza hipertrofică de pilor nu se vindecă prin schimbarea formulei de lapte, modificarea poziției de alimentare sau administrarea unor tratamente pentru reflux. Este o obstrucție mecanică ce necesită evaluare și tratament specializat. Recunoscută la timp, afecțiunea poate fi tratată eficient, iar majoritatea copiilor se recuperează fără probleme pe termen lung.
