Ca părinți, ar trebui să fie o prioritate să ne cunoaștem copiii cât de bine putem. Conștientizarea diferenței dintre copilul timid și cel introvertit ne va ajuta să știm de ce au nevoie copiii noștri și cum îi putem ajuta.
Timiditatea și introversiunea sunt adesea confundate, pentru că sunt foarte asemănătoare. Cu toate acestea, starea emoțională a unui copil timid și cea a unui copil introvertit sunt două lucruri complet diferite.
Ce este timiditatea?
Timiditatea este tendința de a evita interacțiunea socială din cauza fricii că persoanele din jur ne vor privi negativ. Copiii timizi se simt inconfortabil când interacționează cu ceilalți. Ei au puțină încredere în sine și de cele mai multe ori nu au abilități sociale. Le este frică să se facă de râs. Din această cauză, copiii timizi evită să fie centrul atenției, devin agitați numai când se gândesc că trebuie să se întâlnească cu oameni noi și le este greu să vorbească liber până nu simt că pot avea încredere în oamenii cu care sunt.
► Citește și: E timid, nu? Nu, dar nu te cunoaște
Ce este introversiunea?
Introversiunea este starea pe care o au copiii când sunt liniștiți, rezervați și introspecți. Copiii introvertiți reprezintă un interes redus față de alte persoane și situații noi și tind să fie destul de îndepărtați de alți copii, cu excepția cazului în care sunt cu adevărat prieteni apropiați. Acești copii nu se tem de interacțiunea socială, nu se tem de a fi judecați și chiar pot avea abilități sociale foarte bune. Pur și simplu se simt mai confortabil fiind singuri și adesea preferă propria companie. Pot relaționa foarte bine cu alți copii, totuși, ceea ce se întâmplă adesea este că, după un timp, vor să fie singuri. Acesta este modul lor de a-și reîncărca bateriile.
Diferențele dintre copiii timizi și cei introvertiți
Atât timiditatea, cât și introversiunea îi fac pe copii să aibă tendința de a sta departe de ceilalți copii. În ambele cazuri, vor evita mulțimile, oamenii noi și situațiile noi. Cu toate acestea, o vor face din diferite motive.
Copiii timizi se tem să nu fie judecați, iar introvertiții nu. Teama de a fi judecat de alții este o trăsătură a oamenilor timizi. Introvertiții nu simt nici frică, nici anxietate atunci când interacționează.
► Citește și: Cum încurajezi un copil care este mai retras
Un copil timid respinge interacțiunea din jenă; un introvertit o face pentru că nu vrea acea interacțiune. Timidul vrea să interacționeze cu alți copii, dar nu are curaj, în timp ce introvertitul preferă pur și simplu propria companie.
Copiii introvertiți nu pot face față unei prea multe socializări; oamenii timizi nu au nicio problemă cu acest lucru - tânjesc după asta! Când petrec mult timp interacționând cu alte persoane, introvertiții trebuie să fie din nou singuri pentru a se reîncărca emoțional. Copiii timizi nu simt această „supraîncărcare”.
Cum putem ajuta copiii timizi și introvertiți?
Copilul introvertit este fericit să petreacă timpul singur, iar acest lucru trebuie respectat. El va avea puțini prieteni, dar cele pe care îi au sunt prieteni de calitate.
Timiditatea constituie, în multe cazuri, o sursă de nefericire pentru copil. Incapabilitatea de a nu relaționa așa cum și-ar dori generează anxietate pentru copilul timid. Pentru a-l ajuta, trebuie să devenim modele sociale. Copilul timid trebuie să vadă interacțiunea noastră cu ceilalți.
Cu toate acestea, dacă timiditatea le limitează viața într-un mod serios, atunci cel mai bun lucru ar fi ca aceștia să caute ajutor profesional.
