La centrul care emite certificatele de orientare școlară pentru elevii din București, conducerea a observat un tipar de câțiva ani încoace. Nu vin părinți cu copii diagnosticați din clasele mici, cu dosare construite în timp, cu terapii deja începute. Vin părinți de clasa a VIII-a, uneori cu o săptămână sau două înainte de Evaluarea Națională, cerând un certificat pe care copilul nu l-a avut niciodată nevoie să-l aibă până atunci.
Cifrele de la Ministerul Educației confirmă tiparul. În București, numărul certificatelor CES emise pentru clasa a VIII-a a fost de 5.347 în 2021-2022, apoi a urcat constant, ajungând la 6.491 în 2024-2025. La nivel național, numărul total al elevilor cu cerințe educaționale speciale din învățământul de masă aproape s-a triplat între 2019 și 2023-2024, trecând de 50.000. Nimic din evoluția medicală a populației școlare nu explică un salt de asemenea proporții într-un interval atât de scurt.
Ce oferă, de fapt, un certificat CES
Legea prevede locuri distincte la liceu pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, peste numărul obișnuit de locuri din clasă, plus timp suplimentar la examen și o evaluare adaptată. Măsurile există pentru un motiv legitim: un copil cu autism, cu tulburări de limbaj sau cu dizabilitate motorie are nevoie reală de aceste condiții ca să poată participa la un examen construit pentru toată lumea. Certificatul se obține în urma unui dosar complex, cu fișă psihopedagogică, anchetă socială și evaluare psihologică, nu doar cu o adeverință medicală.
Problema apare la felul în care aceste locuri au ajuns să fie folosite. În 2021, doar un sfert din locurile speciale de la licee erau ocupate. În 2025, aproape toate cele aproximativ 600 de locuri din București erau completate, iar cea mai mică medie de admitere înregistrată pe aceste locuri a fost 1,70, în timp ce cea mai mare medie la Evaluarea Națională a fost 9,87. Situația nu e izolată în Capitală: la unele dintre cele mai căutate licee din țară, candidații admiși pe locurile speciale au avut medii cu câteva puncte mai mici decât cea mai slabă notă înregistrată la Evaluarea Națională pe locurile generale, diferență care în presa locală a stârnit deja controverse și acuzații de folosire abuzivă a sistemului.
De ce contează diferența dintre nevoie și strategie
Un părinte care obține un certificat pentru un copil fără dificultăți reale nu fură doar un loc la un liceu căutat. Ocupă un loc dintr-un sistem deja subdimensionat, unde resursa reală, profesorul de sprijin, e insuficientă indiferent cine o folosește. Legea prevede 8-12 elevi pentru un post de profesor de sprijin. În realitate, în județul Galați ajung 140 de elevi la un singur profesor de sprijin, iar în Călărași, 107. Doar în Tulcea raportul respectă legea. Fiecare certificat obținut fără o nevoie reală adaugă presiune pe un sistem care deja nu face față copiilor pentru care a fost gândit.
Mai e și efectul asupra percepției publice. Un părinte cita pe un grup de Facebook pentru părinți exact acest mecanism: mulți cred că locurile CES sunt ocupate de copii fără probleme reale, iar din cauza acestei percepții, copiii care chiar au nevoie ajung să fie puși la zid. Stigma nu lovește în cei care au reușit să obțină un certificat pentru un examen mai ușor. Lovește în copilul cu autism care are nevoie reală de timp suplimentar și de o sală liniștită, și pe care colegii sau profesorii încep să-l privească drept „unul dintre ăia care au intrat pe ușa din spate".
Președinta unei asociații care sprijină familiile copiilor cu autism povestește despre fiul ei, care a dat Evaluarea Națională fără locurile speciale de la liceu, pentru că anul în care el a susținut examenul acestea nu existau încă. A învățat după o programă adaptată la tulburările lui de limbaj, prin terapie, ani la rând. Nu a avut avantajul pe care astăzi îl au copiii cu certificate obținute cu două săptămâni înainte de examen. Diferența dintre situația lui și situația unui copil cu rezultate slabe, dar fără nicio dificultate reală, e exact diferența pe care sistemul ar trebui s-o poată face și, în prea multe cazuri, n-o mai face.
Nimeni nu verifică, deși toată lumea vede
Instituțiile care emit certificatele spun clar: nu au nicio pârghie de blocare. Dacă un psiholog clinician sau un medic specialist constată un diagnostic compatibil, iar părintele insistă, certificatul se eliberează, chiar și atunci când reprezentanții centrului bănuiesc că motivația reală e alta. Un director adjunct al unui asemenea centru o spune direct: pot constata că un copil poate să nu aibă nevoie de certificat, dar dacă părintele nu acceptă, nu au cum să refuze eliberarea lui. Certificatul, o dată obținut, rămâne valabil pentru tot ciclul de școlaritate, fără ca cineva să mai verifice ulterior dacă nevoia era reală.
Sistemul de locuri distincte pentru elevii cu CES a fost gândit pentru incluziune reală. Devine, în forma lui actuală, un canal alternativ de admitere la licee de prestigiu, disponibil pentru cine are informația și determinarea de a-l folosi, indiferent de motiv. Copiii cu nevoi reale rămân, în continuare, cei cu cel mai puțin sprijin din tot sistemul.
