Când medicul stomatolog le recomandă părinților sigilarea dinților copilului, apar adesea întrebări precum: „Dacă dintele este sănătos, de ce trebuie să intervenim asupra lui?”, „Sigilarea chiar previne cariile?” sau „Este o procedură necesară și pentru dinții de lapte?”. Sigilarea dentară este una dintre cele mai simple metode prin care putem reduce riscul apariției cariilor, mai ales în cazul măselelor care au șanțuri adânci și sunt mai greu de curățat. Discutăm cu medicul stomatolog Radu Condrea despre momentul potrivit pentru sigilare, despre cât durează protecția și ce ar trebui să știe părinții înainte de a lua această decizie.
Ce este, mai exact, sigilarea dentară și de ce este recomandată copiilor?
Sigilarea dentară este o procedură preventivă prin care aplicăm un material special pe suprafața de masticație a dinților, mai ales a măselelor. Dacă ne uităm cu atenție la o măsea, observăm că suprafața ei nu este perfect netedă. Are șanțuri și mici adâncituri în care se pot acumula resturi alimentare și bacterii, iar unele dintre ele sunt atât de înguste, încât periuța nu reușește să le curețe eficient. Prin sigilare, le acoperim cu un strat subțire de material protector, astfel încât suprafața să fie mai ușor de igienizat și mai puțin vulnerabilă la apariția cariilor. Este important să înțelegem că nu tratăm un dinte bolnav, ci încercăm să păstrăm sănătos un dinte care, prin forma lui, poate avea un risc mai mare de carie.
La ce vârstă ar trebui să facem prima sigilare dentară?
Momentul potrivit depinde de erupția dinților și de riscul individual de carie. În general, o perioadă foarte importantă este în jurul vârstei de 6 ani, când apar primii molari permanenți. Aceștia erup în spatele ultimelor măsele de lapte, fără să înlocuiască vreun dinte. Din acest motiv, mulți părinți nici nu își dau seama că au apărut deja dinți permanenți. Îi consideră în continuare dinți de lapte și, uneori, nu le acordă atenția necesară. Primii molari permanenți sunt foarte importanți pentru masticație și pentru dezvoltarea ocluziei, iar protejarea lor încă de la început poate să reducă riscul unor tratamente mai complicate în viitor.
O altă etapă importantă este în jurul vârstei de 11-13 ani, când erup, de regulă, molarii permanenți secunzi. Și aceștia pot beneficia de sigilare.
Dacă dintele este sănătos, de ce ar trebui să îl sigilăm?
Scopul sigilării este tocmai să îl păstrăm sănătos. De multe ori, părinții sunt obișnuiți să meargă la dentist când observă o problemă: o pată pe dinte, o carie sau o durere. În cazul sigilării, logica este puțin diferită. Nu așteptăm să apară caria pentru a interveni.
Prevenția începe însă cu mult înainte de apariția primilor molari permanenți. Despre momentul potrivit pentru primul control și despre importanța consultațiilor preventive, medicul Radu Condrea a explicat și când ar trebui să mergem prima dată cu copilul la stomatolog.
Se sigilează doar dinții permanenți sau și dinții de lapte?
Și dinții de lapte pot fi sigilați, când există o indicație clară. Spre exemplu, dacă un copil are măsele de lapte cu șanțuri foarte adânci, prezintă un risc crescut de carie și dinții respectivi mai au câțiva ani până să fie înlocuiți, sigilarea poate fi utilă.
Nu înseamnă însă că trebuie să sigilăm automat fiecare măsea de lapte. Decizia se ia în funcție de forma dintelui, vârsta copilului, istoricul de carii și posibilitatea de a realiza procedura în condiții bune.
Sunt mulți părinți care se întreabă de ce ar investi într-o procedură pentru un dinte care oricum va cădea. Răspunsul este că dinții de lapte trebuie să rămână sănătoși cât timp își îndeplinesc rolul. Ei ajută copilul să mestece, să vorbească și păstrează spațiul necesar dinților permanenți.
Cum se realizează sigilarea dentară? Copilul va simți durere?
Este una dintre procedurile pe care copiii le tolerează, în general, foarte bine, tocmai pentru că sigilarea obișnuită a unui dinte sănătos nu presupune îndepărtarea țesutului dentar și nu necesită anestezie. Mai întâi, curățăm suprafața dintelui pentru a îndepărta placa bacteriană și resturile din șanțuri. Apoi, pregătim suprafața astfel încât materialul de sigilare să adere corect, aplicăm materialul și, în cazul produselor fotopolimerizabile, îl întărim cu ajutorul unei lămpi speciale. La final, verificăm dacă sigilarea este corect realizată și dacă nu deranjează când copilul mușcă.
Copilul poate simți că medicul lucrează pe dinte, poate observa gusturi sau senzații noi, dar procedura în sine nu ar trebui să fie dureroasă. Pentru mulți copii, sigilarea poate fi și o experiență bună de familiarizare cu cabinetul stomatologic, pentru că le arată că o vizită la dentist nu înseamnă automat durere sau tratamente complicate.
Pentru copiii care au deja emoții înaintea unei consultații, poate fi util și interviul despre cum pregătim copilul pentru vizita la dentist, fără teamă și fără presiune, în care Radu Condrea explică de ce acomodarea cu medicul este la fel de importantă ca procedura în sine.
Cât durează procedura și câți dinți pot fi sigilați într-o singură vizită?
Aplicarea materialului pe un singur dinte durează, de obicei, câteva minute, dar timpul total depinde de numărul dinților, de poziția lor și de cât de bine poate coopera copilul.
Uneori, putem sigila mai multe măsele într-o singură ședință. Alteori, mai ales dacă vorbim despre un copil mic sau despre unul care se află la primele vizite stomatologice, preferăm să lucrăm treptat. Nu cred că obiectivul ar trebui să fie să terminăm cât mai repede toate procedurile, indiferent de reacția copilului. Contează și experiența pe care o are în cabinet.
Dacă un dinte are deja o carie, mai poate fi sigilat?
Dacă există deja o cavitate sau o distrucție dentară care necesită restaurare, simpla aplicare a unui material de sigilare nu reprezintă tratamentul potrivit.
Înainte de fiecare sigilare, examinăm dintele și stabilim dacă suprafața respectivă poate fi protejată prin această metodă sau dacă este nevoie de alt tip de intervenție.
Nu este corect să considerăm sigilarea o soluție care acoperă orice problemă. Este o metodă de prevenție și, în cazuri selectate, de control al unor leziuni foarte timpurii, nu un înlocuitor universal pentru tratamentul cariilor.
În cazul dinților deja afectați, opțiunile de tratament depind de gravitatea problemei. Există și situații în care păstrarea dintelui nu mai este posibilă, explicate de medic în interviul despre extracțiile dentare la copii și cazurile în care acestea sunt recomandate.
Cât timp rezistă o sigilare dentară?
O sigilare poate rezista mulți ani, dar durata ei nu este identică pentru toți copiii și la toți dinții. Contează materialul folosit, modul în care a fost aplicat, poziția dintelui și solicitările la care este supus în timpul masticației.
Dacă i-am sigilat copilului măselele, mai trebuie să fim la fel de atenți la periaj?
Absolut! Sigilarea protejează în principal șanțurile pe care este aplicată, dar nu acoperă toate suprafețele dintelui. Cariile pot apărea și între dinți, în apropierea gingiei sau în alte zone în care se acumulează placa bacteriană. Un copil cu măselele sigilate are în continuare nevoie de periaj de două ori pe zi, cu pastă de dinți cu fluor potrivită vârstei, de curățarea spațiilor interdentare când este necesar și de controale stomatologice regulate.
La fel de importante sunt obiceiurile alimentare. Dacă un copil consumă frecvent băuturi îndulcite sau gustări cu zahăr pe parcursul zilei, sigilările nu pot compensa complet acest risc.
Pentru părinții care întâmpină dificultăți cu rutina zilnică, sunt utile și recomandările despre spălatul pe dinți la copii și cum putem evita conflictele de la fiecare periaj. Iar pentru că alimentația influențează riscul de carii, merită înțeles și cât zahăr ajunge la dinții copiilor din sucuri, biscuiți și gustări aparent nevinovate.
Care este cel mai important lucru pe care ar trebui să îl rețină părinții despre sigilările dentare?
Aș încuraja părinții să fie atenți mai ales la apariția primelor măsele permanente, în jurul vârstei de 6 ani. Sunt dinți care trebuie să rămână pe arcadă toată viața și care merită protejați încă de la erupție. În același timp, este bine să știe că nu fiecare dinte trebuie sigilat automat și că o sigilare nu înseamnă protecție absolută împotriva cariilor. Decizia se ia după o evaluare individuală și trebuie însoțită de obiceiuri corecte de igienă și de controale regulate.
Dacă printr-o procedură de câteva minute putem reduce riscul ca un copil să ajungă mai târziu la tratamente complicate, este cu siguranță o opțiune care merită discutată cu medicul stomatolog.
