Sari la conținut

Dragi oameni fără copii, nu mai judecaţi părinţii! Niciodată!

Să stabilim regula, de la bun început: Dacă nu ai copii sau nu a trebuit niciodată să creşti un copil, nu îndrăzni să judeci un părinte! Niciodată! Dar absolut NICIODATĂ!

Eram weekendul trecut la Sinaia, era o zi destul de mohorâtă şi fetiţa mea cam începuse să strănute, când ne-am hotărât să plecăm spre Bucureşti mai devreme decât plănuisem. Am coborât din camera de hotel cu două valize în braţe – una mare şi una mică (ghiciţi care era a copilului şi care a părinţilor!), când fetiţa mea de aproape 4 ani s-a pus în fund la recepţie, cu mâinile la piept şi a spus tare şi răspicat: Eu nu vreau să plec acasă!

M-am aplecat să o iau în braţe, i-am explicat că acasă ne aşteaptă Lulu, pufosul ei preferat, că bunica ne-a gătit nişte clătite delicioase şi că vremea oricum nu ne permite să mai stăm la munte. A ridicat ochii spre mine, a strâns pumnii şi a ţipat: eu de aici nu plec!

Am încercat să mă concentrez asupra respiraţiei mele, să inspir şi să expir calm, să caut “soluţia salvatoare”, când din stânga aud vocea unui bărbat de vreo 30 de ani: Cam asta se întâmplă cu parentingul stupid al zilelor noastre! Eu pe-al meu o să îl cresc aşa cum m-am făcut şi eu mare: şi cu câte-o palmă, că uite că n-am murit. Ba dimpotrivă!

► Citeşte şi Tantrum? Analogia trenului te învaţă cum trebuie să te comporţi, când copilul are un exces de furie

Am încercat să ignor pe cât posibil cele auzite, dar părul s-a zbârlit pe mine şi am simţit că iau foc! Nu ştiu ce a văzut copilul în privirea mea, cert este că s-a ridicat şi direcţia a fost maşina, unde mult timp nu a mai scos niciun sunet.

Dar acum nu pot să tac şi trebuie să spun ceva pentru tine, bărbat care încă nu ai copii, dar ştii să dai sfaturi!

Nu, fetiţa mea nu s-a comportat aşa pentru că o luase răceala, nu s-a comportat aşa pentru că nu dormise cum trebuie şi pentru că la cei 4 anişori nu este dezvoltată suficient din punct de vedere mintal, fetiţa mea s-a comportat aşa pentru că eu sunt un părinte de r***t. Serios?!

Şi îmi cer scuze că vorbesc aşa, dar jur că nu mai pot! Nu este prima dată când oamenii din jur îşi dau cu părerea despre modul în care eu aleg să îmi cresc copilului, oameni care nici măcar nu au copii (nu că ceilalţi ar avea vreun drept să mă judece, dar să zicem…), iar mie deja mi s-a umplut paharul!

Ca părinte, eşti responsabil să creşti un copil în direcţia corectă, ceea ce în viziunea mea înseamnă să îl ajuţi să devină un adult care să îşi poată stăpâni stările irascibile, să caute argumente, atunci când încearcă să schimbe ceva, să nu înţeleagă de ce trebuie să ridici vocea sau de ce trebuie să apelezi la forţa fizică, pentru a-l face pe acela mai slab să se comporte ca tine.

Când omul ala şi-a dat cu părerea, a fost martorul a 3 minute din viaţa mea de părinte. Nu s-a gândit nicio clipă la cele 23 de ore şi 57 de minute din ultima zi, în care am trezit copilul, am încercat să îl binedispun, pentru că era morocănos, l-am ajutat să se spele, i-am dat să mănânce, am încercat să îi satisfact mofturile, dar şi să îi pun sănătatea pe primul plan, l-am îmbrăcat cu ce a vrut el, dar astfel încât să nu răcească şi am încercat să transform totul în joc, pentru că am înţeles că un copil aşa învaţă cel mai bine. Al câtelea tantrum a fost cel la care a fost omul ala martor? Al treilea! Şi nu era decât 12.00 p.m.

► Citeşte şi De ce devenim experţi în tot la vederea unei gravide?

Tu, omule de la recepţie, nu m-ai văzut plângând în duş niciodată, nu m-ai văzut stând nopţile cu ochii în tavan, întrebându-mă dacă nu cumva copilul nu mănâncă pentru că eu sunt nu sunt o mamă bună, nu ai stat niciodată lângă mine, când am simţit că nu mă mai ţin picioarele să mă joc cu el, pentru că eu aveam febră 40. Nu ai văzut decât două minute amărâte, în care oricum am făcut tot posibil să fiu un părinte ca la carte, şi tot te-ai găsit să te dai cu părerea!

Ar trebui să ştii, om de la recepţie, că fata mea ştie cum să se comporte într-un restaurant, într-un hotel, în parc! Ştie toate astea, dar nu poate! E un copil care încă nu a împlinit 4 ani. Noi avem 30 de viaţă şi tot greşim zilnic, dar el?!

Copilul meu ştie că e important să fie un om bun, să împărtă, să ajute, dar asta nu înseamnă că nu sunt copii la locul de joacă, ce plâng uneori din cauza lui.

Copiii sunt ca pasagerii unui avion. Ştiu foarte bine cum să se comporte, dar uneori cursa e atât de lungă, încât… Dumnezeule, mai obsesc şi ei!

Dar îţi garantez, om de la recepţie, că fetiţa mea e un copil normal pentru vârsta ei, e foarte bine crescut şi nu are aceste ieşiri pentru că eu sunt o mamă rea. Nu sunt perfectă, dar fac tot ce pot să fiu!

Aşa că, dacă fetiţa mea face o criză de nervi la recepţia unui copil, give me a break! Cu atât mai mult, cu cât tu nu eşti părinte!

Sursa foto

Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
  • UNBLOGCOLORAT

    La fel de enervante sunt si observațiile venite din partea celor care au copii. Pe mine ma scot din sărite remarcile de genul "vai, ce groasă căciulă.....vai, dar de ce mănâncă atât si nu atât.....vai dar nu e bine sa ii dai alimentul asta" de parca noi, părinții lor, suntem niste handicapați incapabili să îi creștem.

  • Gicu

    Partial de inteles ... insa sunt si copii care nu au inca stabilite "granitzele" din comportamentul lor ... la 4 ani ... cred ca o privire "duioasa" din partea parintelui ar putea schimba comportamentul copilului. Am vazut copil la Lidl zbierand de am crezut ca e cutremur sau cel putin un incendiu ... si mamica de o indiferenta crasa. Cazuri si cazuri ... insa parentingul modern nu e de invidiat. Poate doar prost aplicat. Da, am copil si stiu cum e. Va asigur ca stiu cum sa-l iubesti dar si cum sa-i stabilesti "granitzele" ... e o combinatie buna de parenting nou dar si old school.

  • Dan Strajeru

    Daca nu ai creier, nu indrazni sa scrii idiotenii. Niciodata! Dar NICIODATA!
    Am copii, dar pana sa-i fac, fiind invatator in primii ani de meserie, mi-am permis - nu o data - sa ii judec pe parintii idioti, trogloditi, ageamii. Nimeni nu-i invata pe oameni sa fie parinti, indiferent cat ar fi de cretini, de analfabeti, de instabili, de necivilizati. Faptul ca se calaresc si ii fac, nu-i calfica drept "parinti" si nici nu le confera vreo aura de infalibilitate. Daca esti tampita, bai, Iulia Albi, sper ca nu ai copii. Si daca te lauzi ca ai, sper ca e doar o licenta jurnalistica.

  • un urs

    O vorba de la unul care a crescut copii, si e destul de implicat si în cresterea nepotilor: prin 1983, în timpul unui sfat primit de la un medic, am auzit si urmatoarea idee, probabil azi "condamnabila", "nedemna", etc.: conceptul celor "7 ani de acasa", bazat pe experienta populara, reflecta faptul ca pâna pe la 7 ani copii sunt prelogici, adica aparatul lor mental n-a ajuns la gradul de dezvoltare pe care îl presupune actiunea logica. Astazi "parentingul" modern face uz de alte concepte, iar rezultatele se vad: tot mai des tv relateaza despre bulying, agresarea profesorilor, s.a.m.d. Câti dintre parintii copilasilor respectivi sunt gata sa recunoasca esecul metodelor folosite de ei în "cresterea" copiilor? Mai gânditi-va...

  • Nume

    Ca sa fie lucrurile clare, eu nu am copii.
    In schimb in ultimii zece ani am avut posibiltatea sa vad comportamente a sute de copii straini si romani de diferite varste deoarece am o mica pensiune. In paranteza as putea scrie o carte cu aventurile pe care le-am avut la pensiune...
    Revenind la subiect cateva observatii la rece:
    - copii strainilor au mai mult respect fata de ce ii inconjoara, oameni - animale - lucruri - decat copii romani. Cred ca acest lucru provine mult din nivelul de educatie al copiilor straini prin care ii invata ce inseamna respectul - atat in unitati de educatie, dar mai ales acasa
    - multi parinti romani isi trateaza copii ca si cum ar fi buricul pamantului, cei mai cei din intreaga galaxie, iar ceilalti toti trebuie sa ii adore pentru ca exista sau sa ii serveasca neconditionat
    - copii educati in rural sau in orasele mai mici au un comportament mai bun din toate punctele de vedere decat copii nascuti in oras si parinti din clasa mijlocie - cu sau fara studii superioare
    - cineva a scris mai sus despre granite. Nu prea exista. In plus in cazul meu unde persoanele vin sa se relaxeze, inclusiv parintii, granitele sunt deschise si nu au fost putine cazuri in care sa trebuiasca sa ii rog pe parinti sa intervina
    In acelasi timp compartamenul copiilor este influentat puternic si de mediul social in care traim si influente multiple in educatia lor care nu intotdeauna lucreaza in aceeasi directie: scoala, bunici, parinti, bona(e), afterschool si hobby-uri unde nu exista o "autoritate suprema". Am observat in cazul multor parinti care lucreaza foarte mult un sentiment de vinovatie ca nu au timp sa se ocupe de ei si incearca sa compenseze prin a fi mai ingaduitori decat trebuie. Nu cred ca este usor sa fi parinte in ziua de astazi, dar sa nu uitam ca mai sunt si altii in jur.
    P.S. Se pare ca pustiul din apartamentul de la etajul de mai jos iarasi incepe sa multe mobila prin casa. Este ora 22.00.

  • Diana

    "Am încercat să mă concentrez asupra respiraţiei mele"...cam asa am facut si eu cand am citit .
    GET OVER YOURSELF!!!!! ai tot atata experienta in cresterea copiilor pe cat au stia de te critica. Adica nici una! Doar pt ca faci experienta acuma pe copilul tau asta nu inseamna ca esti vreo eminenta in cresterea copiilor si ca felul in care ti l cresti nu poate fi criticat.GET OVER YOURSELF si nu mai pierde timpul pe suntmamica.ro si dedica timpul asta pe ceva gen youtube " supernanny" si ai sa vezi ca al tau copil nu s a dat cu fundul de pamant degeaba. Dar tu in loc sa recunosti ca poate ai gresit ,stai si scrii pe net.
    Ca un om cu tot atat experienta in cresterea copiilor , ca si tine, adica nici una iti spun sincer, ca nu e treaba mea cum ti l cresti atat timp cat e la tine acasa dar in momentul in care e un drac impielitat prost crescut pe care tre sa il suport in locuri publice devine problema mea. Libertatea ta e marginita de libertatea celorlalti. Asa ca GET OVER YOURSELF , fa ti un check , fii sincera cu tine si recunoasteti intai de toate tie ca poate ai gresit, fii mai atenta la oamenii din jurul tau cand au de a face cu al tau copil si nu mai sta pe net cu articole penibele de acest gen ca sa dai apa la moara la toate mamicele astea care freaca menta pe net sa isi gaseasca scuze(nu motive, ci scuze) ca fac o treaba de toata jena ca parinti, ca nu e vina lor ca e vina tuturor celorlalti , a societatii.
    GET OVER YOURSELF!

  • Lore

    Eu sunt socata de ce comentarii citesc aici!! Ati innebunit cu totii? Traiti in pesteri? A zis femeia asta ca s-a dat cu fundul de pamant copilul si a trebuit sa il ia pe sus in tipete? A zis ca a spart ceva sau a devastat hotelul? Ne-a povestit de un copil care pur si simplu si-a exprimat dorinta de a mai sta... a tipat, asta e, trecem peste.. tipa oameni maturi unii la altii in trafic, pe strada, in mijloacele de transport in comun si chiar si la tv sau in Parlament... Dar voi, dragii nostrii parinti perfecti cu "granite" setate si 100% respectate, va rog din suflet, scrieti o carte, faceti-va un grup, iesiti in strada si expuneti-va parerea.. parere pe care noi, restul imperfectilor o sa o respectam! Dar, daca nu aveti copil, daca nu stiti ce inseamna o zi proasta pentru un copil, daca nu stiti ce inseamna o suferinta a unui copil, un nas infundat care nu il lasa sa respire si il enerveaza, o febra care il face sa se simta altfel, sau pur si simplu, o zi proasta omeneste posibila pentru oricine, nu judecati pe cei care incearca sa creasca un copil in ziua de azi cand esti invadat si coplesit de milioane de pareri si informatii, cand nimic din ce faci nu e bine, fie ca zice bunica, vecina. invatatorul, societatea sau sotul/sotia!
    Daca vorbeam de o femeie/familie dezorganizata, poate alora le gasiti scuze mai usor decat unei familii/femei care incearca sa creasca un copil in mod sanatos. Cu cat vrei sa faci totul mai ok (din punctul tau de vedere dar si al societatii) cu atat esti mai atacat si mai judecat si ti se impune efectiv sa te conformezi!! Nu tine nimeni cont de faptul ca poate azi e o exceptie, poate fix azi s-a intamplat ceva de copilul ala se comporta asa, toata lumea judeca de parca ei sunt PERFECTI!
    Sa va fie rusine voua celor care indrazniti sa atacati asa virulent o mama si cu atat mai mult, sa ii fie rusine celui care o acuza pe autoarea articolului ca nu are creier dar el se lauda ca invatator!! Uitati asta e motivul pentru care femeile au ajuns sa se gandeasca de 100 ori inainte sa faca un copil sau sa il faca pe al doilea... trebuie sa te gandesti ca ajungi o "paria" in societate daca iti plage copilul in public, ca te ocolesc oamenii din cauza ca ai un copil si poate ei nu au chef sa stea la masa cu tine sau poate chiar in incapere cu tine si copilul tau... traim intr-o societate bolnava si individualista!

  • Sorina

    Dragi parinti care aveti copii sa va ganditi ca NICIODATA, DAR NICIODATA NIMENI, NU E OBLIGAT SA SUPORTE ZBIERATELE COPIILOR VOSTRI MAI MULT SAU MAI PUTIN RASFATATI in autobuze, in magazine, la concerte (inclusiv de muzica simfonica, da, am trait sa aud si asa ceva) si nicaieri. Fiindca ceilalti au si ei probleme, uneori mult, mult mai grave, decat ale unui rasfatat suparat ca nu i se cumpara jucaria preferata sau ca nu-l duce la gradinita mami ci bunica si cine stie ce alte motive. Ca parintilor li se pare normal sa urle ala micu' ca din gura de sarpe, sa urle la ei in casa ca e treaba lor sa-l suporte. L-au facut, asa l-au educat, sa-l suporte! Dar nu e treaba vecinilor, a celor care sunt calatori in acelasi tramvai cu micul terorist din intamplare, sau a celor care s-au nimerit din greseala la coada la supermarket in ziua respectiva, sa suporte zbieretele pe care parintii induiosati pana la lacrimi parca nici nu le aud si nu fac nimic sa il potoleasca, nici macar sa ii mute atentia spre altceva. Dragi mamici, nu e suficient sa fiti mandre ca ati facut copii, mai trebuie sa aveti si cap! Sunteti la fel de EGOISTE ca si cei pe care ii acuzati ca va fac observatii vizavi de copii.

  • fffff

    nu prea sunt de acord cu articolul. e asa, un fel de clickbait.
    sa vezi ce fain e cand mergi la teatru si auzi bebelasul la 1 an care plange....a, ajuns sa o traiesc si pe asta

  • Sofia

    Comentariile altora, cind copilul se poarta prosteste in public, ma fac sa ma simt destul de rau ca parinte! insa nu mi-am pierdut niciodata firea!
    Il iau in brate, chiar daca urla, si il bag in masina. Apoi ii spun: "Vom discuta acasa!". Punct. Si am plecat.
    Acasa, primeste 5-10 min de "pedeapsa la colt", care pt. el pare o absoluta interminabile si total neplacuta vesnicie si ii spun ca data viitoare va fi la fel daca face scandal.
    Dupa repetitii din acestea, am ajus doar sa spun "Deci vrei la colt...?!" cind incepe sa faca circ in public, mai "protesteaza" putin, dupa care... liniste si calm!
    Cred ca totul e sa ne pierdem firea si sa aratam si e la cirma!

  • GIOKO

    palmuta in public inca nu e pedepsita in Ro, ca in Norvegia....so....tongue

  • ducu

    vorba acelui om care nu e parinte a functionat mult mai bine decat cuvintele mamei care nu e in stare sa se faca inteleasa. Nu mai da vina pe altii, doar pentru ca nu esti tu un parinte bun.

  • elena_stan

    hai mai lasa-ne. voi stiti ce-i educatia?stiti voi cum se creste un copil?

  • Theodora

    Snowflake Iulia Albi daca mai citesti odata, ceea ce ai scris singura, poate o sa vezi raspunsul la nedumerirea ta. Lucru pe care de altfel "entitled"-ul pe care ti-l numesti copil se pare ca la inteles imediat.

    Citat din inteligenta de cultura pan-oceanica:

    "Am încercat să mă concentrez asupra respiraţiei mele, să inspir şi să expir calm, să caut “soluţia salvatoare”, când din stânga aud vocea unui bărbat de vreo 30 de ani: Cam asta se întâmplă cu parentingul stupid al zilelor noastre! Eu pe-al meu o să îl cresc aşa cum m-am făcut şi eu mare: şi cu câte-o palmă, că uite că n-am murit. Ba dimpotrivă!
    ...
    Am încercat să ignor pe cât posibil cele auzite, dar părul s-a zbârlit pe mine şi am simţit că iau foc! Nu ştiu ce a văzut copilul în privirea mea, cert este că s-a ridicat şi direcţia a fost maşina, unde mult timp nu a mai scos niciun sunet."

    Inteles-ai?

  • Adi

    Cred ca deja s-a scris aproape tot ce se putea scrie pe tema asta. Inca ceva:

    Cucoana, daca eu (si altii) am observat ca ai un copil prost-crescut nu e vina mea (sau a noastra). Vina iti apartine in continuare si nu incerca sa o pasezi altcuiva intr-o forma sau alta. Punct.

  • Chiriac

    Mergi in concediu si pe cine intalnesti? Pe ea : o slabanoaga de rea ce-i intr-o rochie gen neglijeu (e la plaja , nu?) ,pe el: intr-un pantalon scurt sort din carpa ordinara si un tricou vai mama lui si .... un GOE nesimtit si needucat care scoate numai tipete. Asta-i familia de P...I , asta-i! Cea care a scris (mamica) este ea!
    Mergeti bai in rezervatie si luati-i pe toti ca voi si nu va vom duce dorul.

  • costinm63

    "fetiţa mea s-a comportat aşa pentru că eu sunt un părinte de r***t. " Tu nu esti parinte. Esti un gola/ca prost/proasta! Tu parinte?

  • Ileanna

    "Tu, omule de la recepţie, nu m-ai văzut plângând în duş niciodată, nu m-ai văzut stând nopţile cu ochii în tavan"
    Dar nici nu a asistat la placerea conceptiei plodului. Asa ca scuteste-ne.

  • Alin

    Astia care nu aveti copii, ar fi bine sa nu va inmultiti.
    Ca sunteti extrem de idi0ti. E bine ca linia voastra sa se opreasca o data cu voi, pentru ca purtati o genetica execrabila, egocentrista, care pute ingrozitor. happy
    Ah, si da: intrebati-va mamele care s-au chinuit cu voi, cat de sfinti ati fost voi.
    Si da, spuneti-le si voi, ca nu trebuia sa va suporte nimeni cand erati copii.
    Pfuu!

  • Adela

    Intrebare pentru mult-prea-suparata mama: daca sunt o educatoare care a profesat mai mult de 20 de ani, pot da un sfat? Intreb pentru ca nu am copii...din pacate multi oameni cred ca dupa nasterea unui copil devin brusc experti in psihologie si pedagogie. Si multi ignora/ refuza sa asculte adevaratii experti. Care pot sa aiba sau nu copii. Este o atitudine cu efecte dezastruoase pe termen lung. Uitati-va la comportamentul nostru, al adultilor si haideti sa lucram in primul rand acolo. Copiii sunt imaginea noastra. Copiii invata absolut tot de la noi, adultii.

  • Mama...

    Sa fii parinte nu se invata, se simte, se traieste. Eu am o vorba: "nu se nasc copii prosti, ci noi parintii suntem prosti!". Fiecare copil are felul lui de a fi, are caracterul lui, are momentul lui; daca parintele nu-l intelege sau nu vede unde are nevoie de sprijin, ajutor, atunci acel copil devine o problema. Eu ma mandresc cu faptul ca nu am avut probleme pe care se pare ca fiecare parinte le intampina prin magazine sau pe strada sau...insa eu inainte de a pleca la cumparaturi am discutat cu copilul ce urmeaza sa cumparam, cati bani avem si care sunt prioritatile, iar astfel, chiar daca a vazut o jucarie sau o ciocolata, el stia ca ...o vom cumpara data viitoare. Alta problema pe care tot aud ca o "patesc parintii", cea a devastarii dulapurilor , adica copilul intr-un minut de neatentie se apua sa scoata tot din ele...Eu nu am avut nici aceasta problema, pt. ca, in momentul in care a inceput sa faca primii pasi, l-am luat de manuta si i-am aratat tot ceste prin dulapuri si care este al lui si ce are voie si ce nu...e atat de simplu, repet, copilul nu este un prost, ba mai mult, poate este mai destept decat noi, insa, educatia se face preventiv, iar daca este ulterioara problemei, atunci dragi parinti, educatoti, profesori, inarmati-va cu rabdare si insistenta; pt. ca e ff greu de explicat de ce acasa pot face ceva iar pe strada/magazine/scoli, nu?! Tratati-va copiii ca pe niste oameni mari daca vreti sa-i aveti asa; pt. ca: nu-i asa ca si oamenii mari se pot juca?!

  • Grama larisa

    Câtă răutate există în voi toți ăștia academicieni frustrați, care aruncați cu jigniri la adresa mămici care a scris articolul.1 Copii nu se dreseaza ,da câteodată vor face gălăgie, câteodată vor plânge,câteodată vor face crize aparent fără motiv... WTF sunt copii....Ce ar trebui să le punem calus la gura când suntem in public,sau poate să îi omorîm cu bătaia că deranjăm stimabili de mai sus.
    2 Unui copil până în 4,5 anișori nu îi poți cere să gestioneze anumite situați ca unui adult!Iar dacă chiar credeți asta mai bine nu vă înmulțiți.
    3 Copii sunt diferiți alți sunt mai energici, alți mai liniștiți, la fel cum și adulți alți mai deștepți alți mai.....You Know

  • Raluca

    Mai oameni,de unde atâta răutate?? Sunt mama de băiat 5,6 ani . Nu a facut tantrumuri cu tavaleli pe jos niciodată, dar il mai apuca si pe el nervii ,ca deh...si pe noi ne mai apuca. Un copil nu face scandal decat daca are un motiv : oboseala/foame/stare de sănătate alterată . Credeti ca daca-i dai una la fund ,rezolvi ceva ? Nu ,în nici un caz . Va deveni ori un copil violent ,care atunci cand va mai creste si tu vei fi un pensionar ce consideră că are dreptul la un loc în tramvai ,iti va face vânt...sa te așezi mai repede ,ori un tânăr timorat si las ,care atunci cand cineva te va ataca ,în loc sa-ti sară în ajutor ,se va duce negru . Da,cand copilul face o criză de nervi în autobuz sau supermarket, este bine sa treci mai departe și sa-ti vezi de treaba . Pe principiul, daca nu ai ceva bun de zis,mai bine taci . Nici eu nu-i suport pe bagatorii in seama ,care-si dau cu parerea despre copilul meu . Avea fii-miu vreo 2 ani si nu voia să treacă pe lângă un transformator de curent ,ca-i era frica . Vine o tanti ,si-mi ia copilul de mana ,spunandu-i ca-l ia la ea acasa . Voia fii-miu in brate si trece un nene pe lângă noi ,si-i spune copilului ca-i urat cand plânge . Pe bune ?? Voi gânditi cand faceti chestiile astea ?? Cum mama naibii sa te indigo intr-un copil dr 2 ani ,sa-i zici ca-l iei acasa ?? Voi ăștia perfectii,fără copii ,întâi faceti unul si apoi vorbiti . In general copilul meu ,este o fire jovială, într-o zi a facut jumătate de tramvai sa râdă cu un discurs despre poluare si politicieni,dar ca fiecare om are si zile mai putin bune . Binele copilului meu primează, asa ca de-aia nu mai pot eu ca esti tu deranjat in supermarket ca e fii-miu suparat . Da ,durează câteva momente sa te gândesti la o soluție sa-ti împaci copilul,asta nu inseamna ca stai ca o vită. Asa ca atunci cand vedeti ca un copil se tavaleste pe jos ,treceți pe lângă si nu va dati cu parerea ,nu judecati o familie ,educația unui copil mic . Poate ca acel copil are probleme de sanatate, autism,ADHD, etc .

  • Claudiu

    Si daca citiți "D-l Goe" de I. L. Caragiale, s-ar putea sa realizați ca tânărul de la recepție ar putea avea dreptate si ar putea sa fie îndreptățit sa facă astfel de remarci.

  • Claudiu

    Aceasta femeie a răspuns cu aceeași moneda si nu este cu nimic mai buna decât bărbatul de la recepție.
    Acum nu foarte mult timp, purtam o discuție cu o fosta profesoara pe facebook care făcea parte dintr-o mișcare feminista ce lua poziție ca intr-o anumită tara, femeile aibă dreptul sa avorteze. Îi spuneam ca eu consider ca asta nu este un drept si ca ar trebui sa se gândească si la dreptul copiilor nenascuti si ca este imoral ca in fiecare zi, cum este in Romania, sa existe sute si mii de avorturi. Spuneam ca as înțelege avortul doar in situația in care sănătatea este pusa in pericol sau in alte cazuri de excepție. Întotdeauna am crezut in dezbateri si niciodată nu am mers pe ideea ca eu am întotdeauna dreptate insa mi-am exprimat punctul de vedere. Răspunsul profesoarei a spus ca nu am dreptul la o părere deoarece nu am copii.
    Pe bune ?! Asta nu este oare o discriminare ?! Nu căutăm mult prea des sa facem discriminări cautand scuze in diferență de sex, de culoare a pielii, de etnie, de poziție sociala, etc ?! Poate unii au ales sa nu aibă copii si poate alții nu pot face copii. Asta înseamnă ca nu au dreptul sa se exprime si sa ia atitudine ?!
    Eu cred ca oamenii ar trebui sa se exprime cu bun simt si cu judecata fara sa conteze daca au copii sau nu. Știți oare cați oameni de nimic au copii?! Știți oare ca oricine poate face copii ?! Știți oare cați oameni cu sufletul corupt au copii ?! Tatăl meu este un om care nu mi-a oferit o educație si nu m-a călăuzit in viață si pierdea timpul in baruri. Pentru ca are un copil are dreptul la exprimare ?!
    Poate ca acel bărbat de la recepție a greșit, poate ca a răbufnit si nu și-a dat seama ca greșește după ce a văzut multi copii râzgâiați si mult prea cocoloșiți si gălăgioși sau poate ca in sufletul sau era o anumită invidie de care nu era conștient provenita din faptul ca părinții lui nu au fost la fel de răbdători cu el in copilărie.
    Poate ca a greșit, poate ca nu, dar in nici un caz faptul ca nu are copii nu este un argument ca cineva sa spună cu nu are dreptul la opinie. Această femeie, daca a simțit nevoia, putea sa spună in acest articol de ce acel bărbat nu are dreptate, fara dușmănie si fara ura, ca sigur si ea a greșit in viața ei si are multe fapte cu care nu se poate lauda, si in nici un caz sa spună ca daca nu are copii sa taca. Nu are voie nimeni sa mai spună nimic , sa aibă o opinie si chiar sa greșească ?!? Trebuie sa dam oamenilor in cap, sa ne înfuriem așa repede ?! Îmi imaginez ce părinte bun va fi aceasta femeie daca nu știe sa înțeleagă un om , sa ierte, sa constizeze ca uneori cei din jurul nostru pot gandi diferit, sau pot greși si au nevoie de răbdarea noastră si ca poate au nevoie sa le arătăm cu răbdare si cu argumente de ce greșesc, așa cum am vrea ca si alții sa se comporte cu noi in diferite situații când noi greșim, sau poate ar trebui sa ne gândim ca poate uneori si cel de lângă noi are dreptate. Femeia asta este plina de ura.
    Si daca citiți "D-l Goe" sau "Vizita" de I. L. Caragiale, s-ar putea sa realizați ca tânărul de la recepție ar putea avea dreptate si ar putea sa fie îndreptățit sa facă astfel de remarci.

Trimite un comentariu
Sunt tătic necenzurat
Abonează-te la newsletter

Caloria.ro
..

Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!