Sari la conținut

Fumatul pasiv. Efecte la bebeluși și la copii

Părinții ar trebui să fie conștienți nu doar asupra efectelor nocive pe care fumatul le are asupra sănătății lor ci și asupra celor din jurul lor, cu precădere asupra copiilor. Fumatul pasiv îi afectează mai ales pe bebeluși, care pot dezvolta o multitudine de probleme, în special legate de aparatul respirator.

Ce este mai exact fumatul pasiv? Și în ce măsură îi afectează pe nefumători? Fumatul involuntar sau pasiv este dat de expunerea la fumul de țigară ambiant. Fumul ambiant este format prin asocierea curentului principal (fumul expirat de fumător) și cel secundar (fumul emanat de capătul aprins al țigării), informează romedic.ro.

Mai precis, aproximativ două treimi din fumul emanat de o țigară aprinsă nu sunt inhalate de fumător, ci sunt eliberate în atmosferă și contaminează aerul. Astfel, fumatul de țigară ambiant conține de două ori mai multă nicotină și gudron și de cinci ori mai mult monoxid de carbon decât fumul inhalat de fumător.

Atunci când se află într-o încăpere în ca se fumează, copiii inhalează mai multe toxine decât adulţii din cauză că ei respiră mai des. Astfel, în timp ce adulţii inspiră şi expiră de 14-18 ori într-un minut, un nou-născut poate ajunge până la 60 respiraţii pe minut.

De-a lungul timupului, s-au efectuat mai multe studii care tratează efectele fumatului pasiv la nou-născuţi şi la copii până la vârsta de 5 ani. Astfel, potrivit acestor, s-a constatat că nou-născuţii fumătoarelor au adesea o greutate mai mică la naştere, adică în jur de 2.500 de grame, iar greutatea va fi cu atât mai mică faţă de cea normală cu cât femeia însărcinată fumează mai mult. Din păcate, rata mortalităţii copiilor în ultimele zile ale sarcinii sau în primele zile după naştere este mai ridicată în cazul mamelor fumătoare decât în cazul mamelor nefumătoare.
În același timp, bebelușii care au o greutate inferioară celei medii sunt predispuşi să se îmbolnăvească în primul lor an de viaţă. De altfel, există la nou-născuţi riscul de „moarte subită” ale cărei cauze încă nu sunt în mod clar edificate. Se presupune că ar fi vorba despre pauzele lungi între respiraţii care duc la asemenea sfârşituri tragice. Din motive necunoscute, probabilitatea morţii subite a sugarului este strâns legată de consumul de tutun al mamei. Pe scurt, copiii care au părinţi fumători suferă mai frecvent de bronşite acute decât cei ai căror părinţi sunt nefumători.

Nu doar bebelușii și copii mici sunt afectați de fumatul pasiv. Și la cei cu vârste între 5 și 16 ani, care respira în mod constant fum, se pot observa diverse forme de iritare a căilor respiratorii: tuse, expectoraţii, insuficientă respiratorie, wheezing (şuierături). Aceşti tineri suferă, de asemenea, în mod frecvent de repetate inflamaţii ale canalului auditiv şi amigdalite.

Atât Organizaţia Mondială a Sănătăţii cât şi autorităţile sanitare din Statele Unite şi Marea Britanie au constatat că numărul cazurilor de astm şi gravitatea acestora la copii depinde de consumul mai mic sau mare de tutun din cadrul anturajului lor. Fumatul pasiv la copii şi la adolescenţi intensifică riscul acestora de a fi predispuşi la astm.

Ce poți face pentru copilul tău dacă ești un părinte fumător?

Nimeni nu te pate convinge să renunți la fumat dacă nu dorești acest lucru, însă ar trebui să ai mare grijă cât de tare îi afectează viciul tău pe cei dragi ție, mai ales pe copilul tău. Ce poți face? Fumează în afara casei, departe de el. Chiar dacă nu savurezi o țigară în aceeași cameră cu prichindelul tău, toxinele din fumul de ţigară se depun pe pereţi, pe mobilă, pe jucării. Ele se depun chiar și pe hainele tale astfel că, atunci când îți iei copilul în brațe, el vine în contact cu aceste substanţe toxice.

S-a văzut astfel că sugarii şi copiii mici care dorm în aceeaşi cameră cu părinţii fumători au nivelul de nicotină de trei ori mai mare decât copiii care dorm în altă cameră, întrucât particulele din fumul de ţigară rămân mult timp atât în aer, dar rămân şi pe pielea şi pe hainele fumătorilor.

Iar dacă speri că aerisirea dormitorului sau a încăperii în care ai fumat va rezolva problema… lucrurile nu stau chiar așa. Analiza nivelului de nicotină din firul de păr a evidenţiat faptul că toxinele nu sunt eliminate, chiar dacă părinţii fumători aplică în mod activ toate măsurile pentru a proteja copiii de acestea.

Probleme de somn la copii cauzate de fumatul pasiv

Fumatul pasiv duce la afectarea calităţii somnului la copii. De asemenea riscul pentru SIDS (Sudden Infant Death Syndrome) este de până la patru ori mai mare la copiii cu mame fumătoare, potrivit somn-copii.ro.

Afectarea somnului prin fumatul pasiv este cu atât mai evidentă şi importantă la copiii cu astm, unde raportarea problemelor de somn a fost mai frecvenţă la copiii cu părinţi fumători. Un studiu recent (Pediatrics) în care părinţii au raportat expunerea în casă a acestor copii la fumul de la cel puţin 5 ţigări pe zi, a evidenţiat probleme de adormire, parasomnii, tulburări de respiraţie şi somnolenta excesivă în timpul zilei.

Foto: 123rf.com

Articole relationate
Comentarii facebook
Comentarii
    Trimite un comentariu
    Sunt tătic necenzurat
    Abonează-te la newsletter

    adevarul.ro
    ..

    Înscrie-te în comunitatea mămicilor generoase!


    adevarul.ro